TIMISOARA. Aproape 400.000 de euro vor fi investiti, la Ghiroda, pentru ca mai multe cladiri din comuna sa beneficieze de energie verde.
Autoritatile locale au reusit sa atraga fonduri norvegiene pentru implementarea unui proiect prin care 8 cladiri publice din localitate sa fie complet modernizate din punct de vedere energetic. Mai exact, acestea vor fi dotate cu panouri fotovoltaice, iar energia produsa cu ajutorul lor va asigura, in mare masura, alimentarea electrica a acestora.
„Rolul sistemelor fotovoltaice este de a produce energie electrica din surse de energie regenerabile, respectiv energie solara pentru alimentarea cladirilor. Se estimeaza ca economia de fonduri la bugetul local va fi cuprinsa intre 65% si 75% in functie de perioada anuala de eficienta energetica a soarelui.Trebuie sa se tina seama de faptul ca investitia nu este deocamdata generatoare de profit, dar acopera mare parte din costurile de intretinere si functionare iar energia produsa va fi in totalitate utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a cladirilor”, transmit reprezentantii Primariei Ghiroda.
Sistemele fotovoltaice vor fi instalate pe opt cladiri publice din comuna Ghiroda, respectiv primaria, scoala, gradinita, caminul cultural sat si baza sportiva din Ghiroda, dar si scoala si gradinita, caminul cultural si spatiul administrativ din satul apartinator Giarmata Vii.
Valoarea totala a investitiei este de 370.170 euro, din care valoarea nerambursabila este de 312.000 euro, iar banii provin din fonduri norvegiene, in urma castigarii finantarii de catre Primaria Ghiroda.
Dupa ce va fi semnat contractul de finantare, autoritatile din comuna urmeaza ca in cel mai scurt timp sa lanseze licitatia pentru atribuirea contractului de achizitie si executie. Odata declarat castigatorul, urmeaza instalarea efectiva a sistemelor si punerea lor in functiune.
Sursa foto: Economica.net
Pareri
Buna ziua,
Citesc periodic articole pe site-ul dvs fiind interesat de ceea ce se intampla in orasul/zona noastra.
Legat de articolul cu grant-urile norvegiene (alaturi de cele provenind din Islanda si Liechtenstein), poate ca nu ar fi rau ca pentru astfel de articole sa incercati sa aflati si sa includeti in articole si beneficiile donatorilor acestor grant-uri sau angajamentele pe care si le asuma beneficiarii romani ai acestor grant-uri (ex: probabil ca, categoriile de rezultate planificate per pagina web de mai jos nu sunt chiar de sine statatoare ci sunt combinate intr-o anumita masura: https://statusreport2019.eeagrants.org/planned-results).
Iar daca concluzionati in analiza pregatirii articolului ca nu e vorba chiar de pura caritate din partea donatorilor sa precizati si aceasta „opinie” in articole. Pana la urma, donatorii mentioneaza pe site ca beneficiarii semneaza intelegeri iar rezultatele intelegerilor se evalueaza pare-se la finalul anului respectiv.
Multumesc anticipat pt.obiectivitatea pe care sper ca veti dori sa o oferiti in articolele dvs.
Cu stima,
Silviu
Silviu, promotorul proiectului, adica beneficiarul investitiei din granturi finantate de guvernul Norvegiei beneficiaza aproape gratis de aceasta facilitate.
Ca la niveluri inalte, se fac jocuri, se fac intelegeri, ele sigur nu ajung la nivel de Primarie.
Noi suntem multumiti ca putem realiza ceva in folosul comunitatii, fara a avea niciun avantaj personal inafara de mandria ca ai „prins” un astfel de proiect deoarece din zeci sau poate sute de proiecte evaluate doar 5 (cinci) sunt finantate.
In ceea ce priveste beneficiarul trebuie secificat de asemenea ca, contractul de finantare poarta o singura semnatura: cea a primarului Comunei.