Fabuloasa schimbare a cladirii simbol pentru Timisoara! Ce se intampla cu Opera? FOTO!
TIMISOARA. Timisoara se pregateste sa devina Capitala Culurala Europeana, peste cinci ani, iar pentru aceasta are nevoie de investitii majore in cel mai important punct cultural din oras.
Vorbim de Palatul Culturii care gazduieste Opera Nationala Romana si trei teatre: Tearul National Timisoara, Teatrul Maghiar de Stat si Teatrul German de Stat. Daca Tearul German va primi o sala noua, pe strada Cuvin, Teatrul National si Opera au nevoie de o sala de specacole complet renovata.
CITESTE SI: ‘Harta gaurilor’ de pe fatada Operei din Timisoara, intocmita cu ajutorul unei macarale telescopice
Reprezentantii Primariei Timisoara spun ca intregul Palat al Culturii din Timisoara va fi renovat, in urmatorii cinci ani, aceasta desi la inceputul acestui an se dorea doar renovarea fatadei. Odata cu castigarea acestui imporant titlu, pentru Timisoara, se impune o schimbare radicala in intreg imobilul simbol al orasului.
„Trebuie sa reabilitam Palatul Culurii, si nu doar pe exterior. Este un proiect de 15 milioane de euro care inseamna mai multe lucruri. Avem deja licitata si urmeaza ca, dupa avizul Ministerului Culturii, sa ne ocupam de fatada Operei, un proiect mai mic, de 600.000 de lei, dar care va avea un efect estetic important. Trebuie sa intervenim in Sala Mare unde va fi o interventie masiva. Trebuie sa intervenim in corpul nou unde deja cade tencuiala si unde va trebui sa avem atat reabilitare termica, cat si reabilitari in interiorul corpului„, a declarat viceprimrul Dan Diaconu, pentru opiniatimisoarei.ro.
Problema este ca primaria cu forte proprii nu poate suporta o astfel de investitie. Nadejdea sta in Ministerul Culturii care ne-ar putea aloca banii necesari renovarilor din Opera.
„Palatul Culturii este proprietatea primariei, insa primaria singura nu isi poate asuma suta la suta pentru ca vorbim de foarte multi bani. Vorbim de 15 milioane de euro. Trebuie sa avem o discutie cu Ministerul Culturii care, de altfel, patroneaza cele doua institutii mari care isi au activitatea acolo: Teatrul National si Opera Romana si sa gasim impreuna solutiile de finantare„, a mai spus viceprimarul.
Dan Diaconu a adaugat ca este nevoie de o expertiza, inainte de orice, care sa arate daca este necesara o consolidare a cladirii.
„Asteptam o expertiza tehnica, speram sa nu avem nevoie de consolidari foarte mari. Prima expertiza pe care o avem de cativa ani ne indica ca structura e in buna stare, dar repetam aceasta expertiza pentru a fi foarte siguri ca lucrurile sunt absolut in regula la Palatul Culturii si urmeaza sa ne apucam de lucru fie pe un proiect in intregime, fie pe obiective punctuale„, a mai adaugat pentru opiniatimisoarei.ro Diaconu.
In primavara acestui an, viceprimarul Diaconu anunta ca reabilitarea fatadei Operei presupune mai intai o expertiza pentru intocmirea unei harti a degradarilor, iar apoi, cu ajutorul unei macarale cu brat telescopic se va realiza verificarea, insa aceasta a fost amanata.
„Procedura de reabilitare a fatadei Operei este una care cuprinde mai multi pasi. Primul pas este acela al expertizei asupra fatadei, respectiv a intocmirii hartii degradarilor de catre un expert tehnic atestat. Aceasta procedura va incepe saptamana viitoare si este una de durata. Practic, fiecare detaliu al fatadei Operei este verificat in amanuntime si urmare a acestei expertize, a avizului Directiei de Cultura asupra fiecare interventii, urmeaza sa fie executate efectiv lucrarile. Inspectarea fatadei se va face folosind o platforma autopropulsata cu brat telescopic. Opera Romana este un monument de valoare inestimabila pentru Timisoara, astfel ca orice interventie asupra fatadei este una atent gandita, expertizata si documentata inaintea executiei” declara Diaconu, in luna aprilie.
Primarul Nicolae Robu a precizat in mai multe randuri ca Opera nu va fi readusa la infatisarea de odinioara, ci doar reabilitata.
Cat despre statuile acoperite cu travertin care s-ar afla, inca, pe fatada veche si care inca se mai pastreaza sub actuala fatada, edilul spera sa le recupereze si sa le puna in valoare. Momentul in care se va afla daca ele se gasesc sau nu in nisele ascunse e cel mai asteptat.
In ceea ce priveste sala de spectacole, ultima renovare de amploare a avut loc in anul 1920, dupa ultimul mare incendiu care a cuprins Palatul Culturii din Timisoara.
De-a lungul timpului, doua incendii puternice au cuprins Opera din Timisoara. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil „Renaissance”.
Dupa cel de-al doilea incendiu care a avut loc in anul 1920 au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.
Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Prima reprezentatie inaugurala a avut loc la 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
CU 15 MILIOANE DE EURO SE POATE CONSTRUI DE LA ZERO O ALTA STRUCTURA.
SI AR TREBUI SA SE REVINA LA FATADA ORIGINALA INTERBELICA.
Sunt de acord cu revenirea la aspectul initial, fata de strutocamila lui Duiliu Marcu….La fel ar trebui procedat si ci cladirea Garii de Nord, insa la scara de azi. Ar trebui facute aceste lucruri, profitand de Capitala Culturala, si, pana mai exista planurile originale….
Refacerea fatadei garii de nord? Din cate stiu eu, Gara de Nord a fost bombardata. In acest caz, nu ar fi vorba de o ,,refacere,, ci de o pastisa a trecutului aplicata pe o structura relativ noua. Am avut o gara frumoasa. Aradul a avut noroc. Timisoara nu. Haideti sa nu promovam kitsch-ul. Cat despre fatada veche a operei (cea de dinainte de perioada interbelica ….), ea nu mai poate fi refacuta. Din considerente istorice si socio-politice. Duiliu Marcu a fost un arhitect bun care si-a indeplinit misiunea: de a sterge identitatea austro-ungara din constiinta publiuca a timisorenilor prin implementarea unei arhitecturi moderne, fara trimitere la vechiul imperiu. De aia si catedrala arata in acest fel. Stil neo-romanesc. catedrala este singura structura de acest fel din Timisoara. Oare de ce….?
Alunito esti desprinsa din bancuri…
Chiar atat te duce capul? Daca incendiezi o cladire simbol(neo-renastere germana) si apoi o refaci intr-un alt stil( de tot …) ai impresia ca ai schimbat identitatea istorica regionala?
De cand mascariciul D Marcu a fost un ‘arhitect bun’? Cine din Europa civilizata a dat doi banuti pe el ca sa fie considerat ‘bun’? A fost cumva invitat sa conferentieze in Apus sau a construit acolo ceva? Daca Sectorul Agricol Ilfov il ridica in slavi asta inseamna ca a fost exceptional? In ce stil european a cladit diletantul? Ce mai conteaza Viena asta, traiasca si infloreasca Ferentariul zeului ilfovean Vanghelie!
Ca esti relaxata intelectual se observa de la o posta, afla ca NU doar catedrala (‘catedrala este singura structura de acest fel din Timisoara. Oare de ce….?’) a fost ridicata in stil bizantin( botezat nationalist neo-romanesc= de facto un sincretism PENIBIL turco-venetiano-bizantin) ci si buda aia groteasca din zona Sinaia care strica peisajul pietei. Plus alte sute cel putin de cotete orientale, apropos, oltenii Carpaci( nume, dialect, gusturi si metehne sudiste) tot intr-o tentativa de stil brancovenesc si-au modificat cotetele pe CD Loga, sudismul NU se uita usor…
P.S. E prima oara cand aud ca fatada FASCISTO-BIZANTINA( asta apropos de imperii trecute) a fost edificata intr-un stil ‘modern’, Alunito esti din Trompeta Turnu Faradinti sau din ce regiune ai emigrat aici( tu ori parintii)?
Observ limbajul elevat si apreciez faptul ca incercati sa aveti o parere proprie. Duiliu Marcu a fost un arhitect emblematic pentru Romania. Fatada interbelica, construita intre 1923-1928 (ce de care se spune ca a fost cea mai frumoasa) a fost facuta tot de Duiliu Marcu. Era in stil Neo-romanesc. Cea pe care toti o dispretuiesc (inclusiv cei ce au prins epoca construirii ei) a fost realizata in 1935. Si a fost o ,,dedicatie,, din partea Bucurestiului. O incercare de ,,modernizare,,.
Eu personal prefer varianta de fatada din 1875. Cea originala, proiectata de arhitectii vienezi.
Dar nu putem nega valoarea simbolica a fatadei actuale. Simbolul Revolutiei din 1989. De aia nu poate fi modificata fatada actuala.
Si aceasta decizie se ia la nivel inalt, nu in functie de preferintele dumneavoastra sau ale mele. Care, sa stiti, sunt asemanatoare. Diferenta este ca eu nu jignesc in mod gratuit.
Inainte de a debita tampenii, tiganii care duhnesc a palinca si a gulas din Cimisoara sa faca bine sa se informeza in privinta lui Duiliu Marcu – se pricepi la arhitectura precum baba la mitraliere sau precum tiganul la trigonometrie. Intamplator, actuala restilizare a Operei arata mai bine decat tortul ala incarcat cu brizbrizuri din vremea austriecilor.
In ce priveste Gara de Nord, intr-adevar, vechea gara arata mai bine decat cea de astazi. De fapt, gara principala a acestui oras este cea mai mizerabila gara dintre toate garile de municipii din Romania, este o tiganie de la cap la coada si asta de foarte mult timp. Din lipsa de spatiu, gara nici nu poate sa fie reorganizata, mai mult decat o cosmetizare si o absolut necesara IGIENIZARE nu prea se pot face pe actualul amplasament.
Si, apropos….Catedrala Mitropolitana este unica in Timisoara :).
Biserica din Sinaia a fost construita in stil traditional manastiresc: clopotnita este separata de corpul bisericii iar interiorul a avut drept sursa de inspiratie Sfanta Sofia din Constantinopol.
Catedrala mitropolitana insa are drept sursa de inspiratie arhitectura moldoveneasca. Seamana cu o biserica din Harlau (jud. Iasi).
Si, cum zicea un alt domn in comentariile de mai jos, mai exista constructii ce au elemente neo-romanesti. Dar ele nu au puterea simbolica a catedralei sau a operei. Intr-un final, cei pe care toti ii dispretuiti au cam reusit ce si-au propus… Care s unt simbolurile Timisoarei? Cand spui Timisoara, la ce te gandesti? La domul catolic? Sau la catedrala? Sau la opera? Si daca tot ce am scris aici (si in celelalte comentarii) este considerat drept o ,,relaxare intelectuala,,, pai asa sa fie….
„Alina”, clădiri cu elemente „neoromânești” sunt mai multe, vedeți Loga cu clădirile construite în interbelic ș.a. Eu sunt sigur că D. Marcu a fost un arhitect bun, dar cine a fost cu ideea de a schimba stilul a fost împotriva orașului, cu voie sau fără voie! La fel și cu catedrala. Dacă citiți presa vremurilor veți găsi criticile acolo, unele foarte vehemente, venite DIN PARTEA UNOR ETNICI ROMÂNI!!! Referitor la stil ar mai fi de spus că de regulă, de-a lungul timpului, pe lumea asta, cuceritorii și-au impus cultura, inclusiv la Timișoara (austriecii, turcii, ungurii și în final românii, care de fapt nu au cucerit ci au primit un cadou frumos numit BANAT). Vă rog frumos și insistent să găsiți materiale (în afară de cele emise prin mijloacele de propaganda românescă interbelică și postbelică) care ar vorbi de clădirea operei ca fiind o realizare demnă de laudă. Ignorând „neoromânismele” trebuie să scoatem în fața celor care nu sunt în temă cât de cât stilul fascist care și-a avut promotorii în Europa vremurilor respective, de ce nu și dintre zeloșii românași. Deci contextul a fost unul total nefavorabil. Faptul că înainte de actuala fațadă a fost una frumoasă, făcută de același D. Marcu, ne arată clar că omul a fost un profesionist adevărat. Eu dau vina mai mult pe vremurile respective. Oricum, administrația orașului a greșit atunci, asta cred că sunt de acord cei mai mulți dintre noi, care cunosc problema. Cu catedrala e la fel și spun asta fără a mă încadra în „trupele” celor care blamează ortodoxismul românesc. REALIZAREA CELOR DOUĂ CLĂDIRI ÎN STILURILE RESPECTIVE, CLĂDIRI CARE SE AFLĂ ÎN POZIȚII CHEIE ALE PIEȚII A FOST PUR ȘI SIMPLU O GREȘALĂ MARE din mai multe puncte de vedere! În cazul în care aceste clădiri se aflau pe una dintre „laterale”, IAR CATEDRALA NU AR FI FOST AȘA ÎNALTĂ (o mostră de „să arătăm cine e stăpân”) cred că nu deranja ochiul atât de mult, cred că ar fi fost mai în regulă. Ceea ce mă mai deranjează este faptul că doar apărându-l pe D. Marcu (ceea ce am făcut și eu acum) și neprezentând situația de la A la Z se creează impresia că cele două clădiri sunt foarte frumoase și bine așezate. Acum e greu să schimbi fațada operei și nu numai fațada, fiindcă e vorba și de interior, vezi bizantinismele, inclusiv cele de pe tavan, din cauza lui Decembrie ’89. Probabil că peste câteva zeci de ani, dacă se va întâmpla ceva nefericit cu acea clădire (în urma unui cutremur/incendiu sau Doamne ferește altceva mult mai grav) fațada poate fi schimbată fără o prea mare opoziție civică. De catedrală nu are rost să discutăm în această direcție.
Aveti dreptate :). Cei ce au ,,comandat,, fatada noua a operei, cei ce au dorit construirea catedralei ortodoxe au dorit sa schimbe fata orasului. Sa ,,ingroape,, constiinta colectiva a imperiului. Si mie imi place vechea fatada. Dar. Zona centrala a Operei nu poate fi schimbata in vechea dintr-un singur motiv: este simbolul Revolutiei din 89. Proclamatia de la Timisoara. Probabil ca mai tineti minte cum arata opera inainte de 1997? Inclusiv aripile laterale erau similare zonei mediane. Simple. Moderne. Chiar daca nu va place cuvantul. Sin in 1997, o echipa de arhitecti (din Timisoara) au facut un proiect prin care au scos la iveala vechea fata a Operei. Adica, au readus la starea initiala aripile laterale si le-au deschis publicului. Dar nu au putut sa se atinga de zona centtrala. Cea cu balconul. Din cauza simbolismului acestuia. Nimeni nu contesta valoarea si frumusetea vechii fatade. Dar deciziile in domeniul restaurarii nu se iau dupa principiul ,,asa imi place mie,,.
Si , daca aveti dubii, puteti oricand la Directia Judeteana de Cultura Timis si sa intrebati de ce nu se poate aduce fatada la vechea ei glorie. Sunt convinsa ca cei de acolo va vor putea da explicatii.
Cat despre statuile din fatada…. astea sunt legende urbane. Ati vazut fotografia din timpul modificarii fatadei? Inainte de aceea modificare , prin intermediul careia avem fatada actuala, a mai fost o interventie, tot a lui Duiliu Marcu. Acea interventie a survenit in urma marelui incendiu, cel din 1920. In urma acestui incendiu, au ramas in picioare doar aripile laterale. Zona centrala (unde erau statuile) a fost distrusa in totalitate si reconstruita de la 0 de , ghiciti cine..-DUILIU MARCU. Deci fatada interbelica pe care o lauda toti e rezultatul muncii aceluiasi arhitect pe care il blameaza toti. Sansele ca statuile sa fie acolo sunt de 0.1%. Credeti ca le-au luat dintre daramaturi si le-au repozitionat in fatada? Niste statui- simbol al unui imperiu apus?
Maica, imperiul ala apus a facut Banatul atat de tentant pentru voi…Imperiul ala apus isi are locul lui in istoria Banatului si merita tot respectul pentru ce a facut din aceasta zona.
Nu am nimic impotriva acelui imperiu. Acel imperiu a realizat tot ce e mai frumos in Timisoara.Doar ca in momentul apunerii lui si preluarii orasului nostru in cadrul regatului au fost facute schimbari. Toti ,,invingatorii,, rescriu istoria. In bine sau in rau.
Ca sa fiu sincera, toti timisorenii ar trebui sa respecte acel imperiu apus deoarece in cadrul lui am devenit un oras avangardist, european in adevaratul sens al cuvantului. Dar vad ca lumea citeste pe diagonala si se grabeste sa traga concluzii.
Păcat că au oltenizat-o și înăuntru și afară!
Eu de mic asociam fatada aceea terna cu pozele lui Marx, Engels, si Lenin si mai apoi cu a dictatorului. Sincer, niciodata nu am fost curios sa aflu cine a pocit Opera, in capul meu au fost comunistii. Motivul, imi imaginam copil fiind, era tocmai disocierea cladirii, respectiv a culturii, de orice relatie cu trecutul sau alte „impuritati” ideologice. Fatada aceasta ca o placare cu beton a traditiilor arhitectonice ale Timisorii, este intr-un contrast violent cu restul superbelor edificii ale centrului. Da, a devenit o cladire-simbol tocmai prin uratenia ei unica care din pacate inchide una din cele doua cele mai vizibile laturi ale Corso-ului (cealalta obturare, la fel de oripilanta arhitectonic si din pacate la fel de faimoasa pentru Timisoara fiind Catedrala). Daca are cineva indoieli despre cat de oribila e fatada Operei (acum bombastic numita Palatul Culturii, desi nu ne putem mandri ca viitoare capitala culturala Europeana ca am inghesuit de multe decenii 3 teatre si o opera in aceasi cladire), ia imaginati-va toate celelalte cladiri care imprejmuiesc centrul si arteziana cu pesti sa fi fie „renovate” in acelas „stil”. Am avea un centru de bunkere sovietice. Poate a fost o solutie temporara ieftina la vremea cand Opera a fost placata, urmand sa fie restaurata la stralucirea originala. Apoi au dat buzna razboiul si comunistii, si „placajul” a devenit permanent. Insa continua sa arate ca o carpeala ieftina in comparatie cu aripile cladirii si decorativul ametitor al celorlalte edificii adiacente cu exceptia oribilului Modex, care si cand era nou arata deplorabil.
Insa, daca fondurile sunt limitate, trebuie gandit foarte bine cum vor fi cheltuite. Asa cum e acum Timisoara, ea nu este pregatita pentru afluxul de lume de peste 5 ani; nu are INCA nici capacitatea necesara, nici atractiile, si nici farmecul Sibiului. Avem putina vreme, si poate si fonduri restranse. Trebuie decizii inteligente si realiste puse rapid si cu chibzuinta in vigoare. Trebuiesc oameni destepti si de actiune, care gandesc avantgardist si vin cu solutii novatoare, eficiente, si de termen lung, nu de mantuiala. Mai presus de orice, Timisoara are sansa sa renasca din nou, sa scape de urmele lasate de haosul post-revolutionar, si sa redevina cel mai avansat oras din Romania!
Vad ca stii multe Alina, dar se pare ca nu stii un lucru esential. Fatada realizata de Duiliu Marcu este o copietura a unei fatade din orasul VERONA. Eu am facut poza cu acea cladire si daca as putea sa o postez aici ai ajunge la adevar.
Este irelevant daca pentru aceasta fatada a fost folosita o sursa de inspiratie sau daca pur si simplu pot fi gasite elemente comune, rezultat al aceleiasi ideologii moderne. Sa nu uitam ca stilul modern a aparut acum cateva decenii si era foarte popular in randul arhitectilor acelei perioade. Iar in Italia (ca si in Germania) exista arhitectura fascista ce a avut drept model arhitectura moderna , cautand in acelasi timp surse de inspiratie in spiritul nationalist, foarte la moda in acea perioada..
Dar , cu toate acestea, Fatada actuala a Operei ramane un simbol.
Pentru Alinuta
Sunt socat de ineptiile pe care le debitezi/ intorci ca la Ploiesti ca sa pari cizelata, tu chiar nu ai coloana?!
Bizantinismul NU a fost ‘modern’ si lasand la o parte directivele pe care le dai, afla ca a fost deja propusa o solutie de societatea civila- decuparea fatadei Operei si montarea acesteia ca arc/poarta ornamentala la iesirea din oras.
Si apropos de acel ‘trebuie’ si ‘NU se poate’, afla ca Robulica poate fi si silit sa accepte vointa timisorenilor, exista parghii suficiente…
Ba voi sunteti prosti?Robu nu vrea sa faca Opera veche ca ii eclipseaza pe finantatorii din partea stanga.Aia dicteaza ce si cum.Sau poate sotia dansului nu e deacord.Se zvoneste ca tot ea a fost si cu ideea palmierilor si fantanite cu beculete(gen str. Astrilor unde activeaza la Generala 30),etc.Hubby Lae just makes his wife happy! Modelul vechi al Operei e superb ar avea tot acel mega palat o forma si o identitate.Placile de acu is simbolul comunistilor,se asorteaza cu blocurile ceausiste.Oricum daca ii pune niste leduri verzi,rosii si albastre ca la fantana la pesti… Vom fi de pomina.Eu n-am vazut niciunde iluminat arhitectural cu leduri colorate decat in Romania ( fantana aia din Turnu Severin,Pestii din Timisoara,parcul de la MV).Au astia niste gusturi de te doare sfecla.
„Ziarista” Liliana Iedu nu avea cum sa fie renovata in 1920, deoarece al doilea incendiu a avut loc in 2 noiembrie 1920, refacerea a inceput in 1923.
Iar referitor la „Ce se intampla cu Opera?, raspunsul este, NIMIC.