Fondurile de vanatoare, prea putine in judetul Timis! Sute de vanatori straini vin anual in padurile din vestul tarii

In total, Timisul numara 86 de fonduri de vanatoare, in timp ce o evidenta cu numarul exact al vanatorilor din judet nu detine nimeni. Vanatorii sunt afiliati fiecarui fond de vanatoare administrat fie de diverse de asociatii, fie de institutii.

In acelasi timp, pe langa vanatorii romani, cei straini, veniti din toate colturile lumii, dar mai ales din Italia, sunt bine-primiti, mai ales ca acestia scot bani frumosi din buzunar pentru a li se permite sa impuste vanat la noi in tara. Sunt si voci care nu agreaza deloc activitatea vanatorilor. De exemplu, ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, este nemultumit ca porcii mistreti devasteaza culturile agricole, iar agricultorii se vad neputinciosi in fata acestei probleme. Tabara a venit si cu unele propuneri in acest sens.

Aproape 30 de fonduri de vanatoare au fost concesionate numai in acest an

Agentia Judeteana pentru Vanatoare si Pescuit Sportiv Timis administreaza, in acest moment, 33 de fonduri de vanatoare, adica 40% din intreaga suprafata a judetului Timis. Restul de 60% este administrat fie de Inspectoratul Teritorial Regim Silvic si Vanatoare, fie de diverse asociatii care au concesionat mai multe fonduri de vanatoare din judet. Numai in acest an, 29 de fonduri de vanatoare au fost scoase la licitatie sau atribuite direct unor detinatori de terenuri care s-au constituit in asociatii. Acestea au fost date spre concesiune pe o perioada de 10 ani de catre Ministerul Mediului pentru sume cuprinse intre 2.600 de euro pe an si 49.000 de euro pe an, in functie de marime si de vanatul existent.

Cornel Lera, directorul AJVPS Timis

„Cel mai scump fond de vanatoare este la Vizejdia, iar cel care l-a concesionat plateste anual 48.900 de euro. Cel mai ieftin este la Olosag, in zona Lugojului si costa 2.634 de euro pe an, dar acesta este mai sarac in vanat”, a explicat Cornel Lera, directorul AJVPS Timis.
Pana anul trecut, AJVPS Timis avea afiliati 2.870 de vanatori, insa numarul acestora va scadea odata cu cedarea spre concesiune a celor 29 de fonduri de vanatoare. Concret, fiecare fond de vanatoare are o grupa formata dintr-un anumit numar de vanatori, iar o parte dintre cei 2.870 de vanatori vor fi nevoiti sa plece de la AJVPS odata cu schimbarea proprietarului fondului de vanatoare.

„Noi avem acum 33 de fonduri de vanatoare si nu avem voie, conform legii, sa avem mai mult de 2.082 de vanatori. Daca avem mai putin, vom putea organiza concursuri de vanatori”, a mai declarat Cornel Lera. Problema fondurilor de vanatoare a ajuns si pe masa Ministerului Agriculturii. Valeriu Tabara, ministrul de resort, este ingrijorat ca vanatorii nu isi administreaza asa cum ar trebui perimetrele de vanatoare si propune unele solutii in acest sens.

”Trebuie sa se puna la punct cu ceea ce inseamna proprietatea si a pierderilor care rezulta in urma acestor fonduri de vanatoare. 500.000 de hectare de teren din intreaga tara sunt in acest moment afectate de vanat, de mistreti care distrug o mare parte din recolta fara ca aceasta sa fie despagubita. E o problema pe care eu cred ca va trebui sa o rezolvam. Am propus si chiar am discutat sa trensformam legea si sa o legam de proprietate care este esentiala in reglementarea chestiunii legate de vanat. Vanatorii ar trebui sa ingradeasca padurea”.

De cealalta parte directorul AJVPS spune ca orice agricultor poate solicita sprijinul vanatorilor pentru paza culturilor agricole. „Problema este ca agricultorii ne solicita sprijinul mult prea putin. Nu trebuie decat sa faca o cerere la AJVPS, iar paznicul de fond si un vanator din zona se pot ocupa de problema agricultorului”, a declarat Lera.

Vanatoarea cu strainii – profit garantat!

Strainii sunt interesati sa vaneze la noi in judet, iar pentru aceasta platesc sume destul de semnificative. Peste 200 de vanatori vin sa vaneze la noi an de an, iar numarul acestora creste de la un sezon de vanatoare la altul. Italienii sunt fascinati de vanatul mic (prepelita, turturele, rate sau sitar), in timp ce austriecii, germanii, francezii, suedezii, englezii sau canadienii prefera vanatul mare sau mijlociu (iepuri, mistreti sau capriori). Vanatorii straini care vin sa vaneze in Timis platesc pana la 50 de euro pe zi pentru ca li se permite sa impuste vanat mic. La fazani, de exemplu se plateste o taxa de 20 de euro pe zi pentru organizarea vanatorii si 8 euro pentru o piesa. La iepure se plateste aceeasi 20 de euro pentru organizare plus 25 de euro piesa. „Pana la 30% din planul de recolta se face cu vanatori straini. Sumele incasate se reintorc in gospodarirea fondului”, a mai declarat Cornel Lera.

La vanatul mare, sumele platite de vanatorii straini sunt in functie de marimea trofeului. La caprior se percepe 225 de euro minim, iar suma poate ajunge la 1.000 de euro pentru un caprior vanat. La mistret sumele sunt cuprinse intre 200 si 1.000 de euro, iar la cerb intre 400 de euro si 1.500 de euro.

Cum devii vanator?

Oricine doreste sa devina vanator trebuie sa stie ca pentru acest hobby trebuie nu numai sa dea un concurs cat se poate de serios, ci si ca va trebui sa scoata din buzunar sume importante de bani si mai ales sa se inarmeze cu foarte multa rabdare. Dosarul de candidat contine o cerere, o declaratie parafata de un notar cum ca nu a avut condamnari pe linie de braconaj cinegetic, o copie dupa cartea de identitate si o fotografie tip buletin care in final va fi aplicata pe legitimatia de vanator. Odata completat dosarul, acesta se poate depune la asociatia care gestioneaza fondul de vanatoare. Urmeaza o stagiatura de un an, timp in care candidatul este obligat sa participe la minim trei actiuni de vanatoare si la alte trei zile de gospodarire a fondului si mai ales trebuie sa faca practica in poligon unde va invata manuirea armei de vanatoare.

Dupa acest prim an de stagiatura, concurentul va da un examen compus din doua probe: proba practica, in poligon si cea teoretica in care trebuie sa completeze corect minim 20 de raspunsuri la cele 30 de intrebari din chestionar. Imediat dupa ce a trecut aceste probe, candidatul va deveni membru vanator si va primi o adeverinta in acest sens, insa pana sa traga cu pusca in vanat mai are de trecut cateva hopuri. Va trebui sa obtina de la Politie avizul de port-arma si sa urmeze o serie de cursuri de manuire a armei, organizate de Politie. Apoi va fi verificat daca are conditii optime de pastrare a armei de vanatoare. Abia dupa aceste „filtre” se va putea considera vanator cu acte in regula. Acestia trebuie sa stie ca toate aceste probe nu sunt deloc gratuite. Pentru a li se permite intrarea la examinare si la cursuri trebuie sa achite o taxa de 800 de lei. La acesti bani se adauga alti 350 de lei cursul de manuire a armei de vanatoare. Cotizatia pentru un an, la asociatia la care este afiliat costa aproximativ 900 de lei. Si pentru ca orice vanator trebuie sa aiba cele necesare, alti bani vor fi cheltuiti pe achizitionarea unei pusti de vanatoare a unei costumatii specifice si mai ales pe un caine de vanatoare absolut necesar.

Braconajul si cainii vagabonzi sunt dusmanii vanatorilor

Cornel Lera, directorul AJVPS Timis, se plange ca institutia pe care o conduce are probleme cu braconierii din Timis. Conform Legii 407/1996 cei care sunt prinsi la braconaj sunt amendati cu sume cuprinse intre 5.000 de lei si 25.000 de lei sau risca inchisoare intre 6 luni  si 3 ani, in functie de gravitatea faptei. „In privinta braconajului avem o colaborare foarte buna cu Inspectoratul Teritorial Regim Silvic si Vanatoare, Serviciul Arme si Munitii, Directia Silvica si Jandarmeria”, a declarat directorul AJVPS Timis, Cornel Lera.

Daca braconajul este una din problemele cu care se confrunta vanatorii din Timis, o alta problema sunt cainii vagabonzi care nu numai ca distrug vanatul, ci sunt purtatori de diferite boli care pot fi duse in satele timisene.
„Avem probleme cu cainii hoinari care distrug mult vanat, iar numarul lor este in continua crestere. In multe zone din judet sunt adusi din orase si abandonati pe camp, pur si simplu. Ca sa supravietuiasca, vaneaza fazani, iepuri si asa mai departe. Mai mult, acesti caini lasati de izbeliste pe camp pot lua contact cu vulpi si pot aduce rabia in sate”, a tras un semnal de alarma Cornel Lera.