Fosta presedinta a Curtii de Apel Timisoara lupta ca sentintele nedrepte sa fie „decontate” din buzunarele magistratilor corupti


TIMISOARA. Daca un magistrat sau un procuror a dovedit rea-credinta in administrarea unor probe sau in pronuntarea unei sentinte, atunci ei pot fi trasi la raspundere.

Proiectul de lege ce obliga judecatorii si procurorii sa raspunda material pentru greselile profesionale savarsite cu buna stiinta, prin nesocotirea normelor de drept material sau procesual, continua sa mentina incordate relatiile dintre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Varianta propusa de CSM, destul de alambicata pentru a fi la indemana justitiabilului de rand, a fost amendata de Ministerul Justitiei, prin functionarul din cadrul ministerului, Lidia Barac, fosta presedinta a Curtii de Apel Timisoara.

Daca, initial, forul de conducere al magistraturii din Romania a propus ca repararea unui prejudiciu cauzat de o eroare judiciara sa poata fi invocat doar daca acea eroare a fost constatata, in urma rejudecarii cauzei, printr-o hotarare irevocabila, ulterior s-a decis completarea prevederilor legale cu definirea relei-credinte, care este vazuta ca o incalcare voluntara a normelor de drept cu scopul prejudicierii unei persoane. Aceasta forma a raspunderii materiale a magistratilor a fost amendata de Ministerul Justitiei, pentru a fi eliminate echivocurile din text si a face mult mai simpla tragerea la raspundere a judecatorilor si procurorilor corupti.

Exista o grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand prejudicierea unei persoane. Atat in cazurile de natura penala, cat si in celelalte, statul raspunde pentru erorile judiciare. Statul se poate indrepta impotriva magistratului prin actiunea in regresie doar daca se face dovada intr-un tribunal ca magistratul a savarsit eroarea judiciara ca urmare a unei grave neglijente sau din rea-credinta”, a precizat Lidia Barac. Conform noilor prevederi, statul, prin Ministerul de Finante, are dreptul de a deschide actiune in regresie impotriva magistratului care a pronuntat o sentinta nedreapta in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a stabilit eroarea judiciara.

O sentinta de evacuare opozabila oricarei persoane fizice sau juridice
In ultimii ani, unii magistrati de la instantele din raza Curtii de Apel Timisoara au pronuntat sentinte hilare, care au sfidat, efectiv, normele de drept material sau procesual. Pentru a exemplifica termenul de “rea-credinta” introdus in proiectul de lege de Lidia Barac, vom trece in revista cateva cazuri care au reusit sa bulverseze de-a binelea practica judiciara. Evacuarea magazinului “Royal” dintr-un spatiu in care a functionat, timp de mai multi ani, pe strada Alba Iulia, a prilejuit partilor aflate in conflict o serie de incercari disperate de influentare a hotararilor judecatoresti, incercari care au condus, in final, la avizarea de catre Ministerul Justitiei a cercetarii unui judecator de la prima instanta locala. in conditiile in care chiriasul nu achitase chiria in contul proprietarului tabular al “Casei cu Atlanti”, acesta s-a hotarat sa ceara instantei de judecata rezilierea contractului de inchiriere, plata chiriei restante si evacuarea firmei.

Dezbaterile din instanta au dat castig de cauza proprietarului, cum era si firesc, insa evacuarea a fost suspendata, timp de cateva zile, de o hotarare, cel putin bizara, pronunata de un magistrat de la Judecatoria Timisoara. Acesta a decretat, pur si simplu, ca hotararea sa este opozabila tuturor persoanelor fizice sau juridice care vor fi gasite, cu contract sau fara contract, in spatiul in litigiu de pe strada Alba Iulia. Magistratul a ignorat, pur si simplu, faptul ca competentele sale se intindeau doar asupra partilor in conflict. Hotararea sa a fost desfiintata de instanta superioara, iar judecatorul a fost cercetat de o echipa sosita de la Ministerul Justitiei.

Biciclist condamnat la inchisoare pentru… parasirea locului accidentului
Conform unui rechizitoriu intocmit de procurorii timisoreni, la data de 18 octombrie 2010, pe o strada cu sens unic din Timisoara, circula o masina, si in spatele acesteia se deplasa un biciclist. Printr-o manevra gresita, incercand sa mearga in mansalier, soferul autovehiculului a lovit bicicleta, prinzand piciorul biciclistului intre roata si bordura trotuarului. Imediat dupa incident, soferul autoturismului a oprit, a constatat ca biciclistul nu se plange de dureri, apoi a plecat. Victima s-a prezentat la spital, unde medicul a constat o fractura si i-a pus piciorul in ghips. Ulterior, l-a contactat pe sofer pentru a-i cere despagubiri, insa a fost refuzat.

Revoltat de atitudinea persoanei care-l accidentase,  biciclistul a formulat o plangere la Politie, iar expertiza a dovedit fara urma de tagada culpa exclusiva a conducatorului auto la producerea accidentului. Paradoxal, prin rechizitoriul intocmit, procurorul i-a trimis in judecata pe amandoi. Soferul pentru vatamare corporala din culpa si parasirea locului accidentului, iar biciclistul pentru… parasirea locului accidentului. Prin sentinta penala pronuntata de Judecatoria Timisoara, instanta i-a achitat pe amandoi, insa Parchetul a declarat apel. Prin decizia penala pronuntata de Tribunal, apelul este admis si amandoi protagonistii dosarului penal sunt condamnati la cate zece luni de inchisoare, cu suspendare, judecatorii retinand in seama acestora infractiunile stabilite de procurori in rechizitoriu.

Ceea ce se imputa victimei accidentului, in decizia Tribunalului, era tocmai faptul ca a fost vatamata sanatatea sa, iar acesta a parasit accidentul fara acordul organelor de politie. Recursul biciclistului a fost admis, in cele din urma, de Curtea de Apel Timisoara, si instanta a hotarat achitarea victimei si condamnarea la o pedeapsa cu suspendare a automobilistului neatent. Sa mai spunem ca, anual, Romania este obligata la plata a peste 10 milioane de euro ca urmare a proceselor pierdute la CEDO, bani care, in cazul intrarii in vigoare a “Amendamentului Barac” la legea raspunderii materiale se vor recupera din buzunarele magistratilor.

Advertisement
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Foarte bine! De ce sa plateasca statul pentru deciziile gresite intentionat ale magistratilor? Ei si-au bagat banii in buzunar.Se cumpara procesele in Timisoara cu sutele. Daca au mult de lucru, este tot vina lor si a avocatilor, cu care lucreaza de multe ori, mina in mina. La 1(unu) proces de mostenire, avocatul mi-a facut 3(trei). Cind mi-am dat seama ce a facut era prea tirziu. Felicitari d-nei Barac, iar cei cinstiti din magistratura ar trebui sa i se alature si sa sustina acest proiect.

  2. In primul rand ar trebui ca legile sa fie clare, nu interpretabile asa cum sunt la noi. Este absurd sa ai pretentii atunci cand nu asiguri cadrul legal. Dar statul roman deja ne-a obisnuit cu asta de prea multi ani.
    In al doilea rand, in privinta biciclistului, ar trebui deschis dosar penal pentru santaj (a vrut daune dupa intelegerea amiabila dintre ei, a facut plangere la politie DUPA ce a fost refuzat de conducatorul auto). Asa ar fi fost normal. Dar justitia este stramba in Romania, din pacate. Si intr-adevar, asta cu plecarea de la locul accidentului este hilara. Trebuia judecat pentru santaj.