Frumusetile ascunse ale Banatului. Langa Buzias, amatorii de drumetii pot descoperii locuri fascinante

TIMIS. Fara indicatoare rutiere, infrastructura turistica dezvoltata sau promovare pe masura frumusetii locurilor, in Timis exista destinatii pentru drumetii indrazneti care apreciaza linistea si natura. Putin cunoscute, au insa un farmec cuceritor.

Daca despre Buzias a auzit multa lume, imprejurimile orasului ascund frumuseti si destinatii pentru drumetii mai putin cunoscute.

Padurea Silagiu are, in toi de toamna, o frumusete aparte. Coloritul frunzelor parcurge o simfonie a culorilor demna de aparatul de fotografiat sau penelul unui maestru. De la galben intens la ruginiu, auriu sau rosu stins, padurea imbraca haine de gala. Din pacate nu exista trasee amenajate, locurile unde drumetii se pot opri ca sa guste ceva din merindele luate de acasa zac in paragina, iar marginile padurii dinspre sosea sunt invadate de gunoaie. Cine se aventureaza insa pe potecile ei poate respira parufumul toamnei si admira un peisaj desprins parca din basme.

Un drum lateral duce spre …Capat. Cine are curiozitatea sa vada cum arata un loc cu un nume aparte, are parte de o surpriza placuta. Dupa un drum neasfaltat, dar practicabil, cale de cativa kilometri, satul care apartine de comuna Racovita, se rasfata printre campuri si poale de deal, intr-un peisaj idilic. In plus, adaposteste o adevarata comoara: o biserica de lemn, declarata monument istoric. Edificiul se afla langa biserica ortodoxa  unde se tin acum slujbele si are hramul Adormirii Maicii Domunlui.

Localnicii spun ca frumusetea bisericutei si valoarea picturilor pe lemn au facut ca, acum vreo 30 de ani, sa se puna problema mutarii ei la Muzeul Taranului Roman, tocmai la Bucuresti. Bunicii celor de acum s-au impotrivit insa, dintr-un soi de mandrie locala. N-au vrut sa-si dea biserica mostenita din stramosi.

Timpul si intemperiile au degradat insa frumoasele picturi, asa ca splendoarea lor s-a stins, ramanand mai mult o amintire. O parte din acoperisul de sindrila a fost refacuta, dar mai sunt zone in care ar fi nevoie de reparatii.

Bisericuta poate fi vizitata, la fel si Biserica Ortodoxa din localitate, cu ale carei picturi murale localnicii se falesc.

Zona mai ascunde insa si alte destinatii pentru calatorii dornici sa vada si altceva decat statiuni amenajate, aglomeratie si turism intensiv.

Imprejurimile comunei Darova sunt si ele, desprinse parca dintr-o poveste. Dealuri, liniste, culori spectaculoase. La Grindu Petrii e o poiana vestita printre localnici. Aici se tin serbari campenesti, o data pe an, la inceputul lunii august. Atunci e forfota mare acolo. Pe scena de curand amenajata au loc spectacole de muzica populara si toata suflarea din comuna se distreaza pe cinste. In restul anului insa, cat vremea e frumoasa, poiana e linistita si constituie un loc de popas pentru drumetul obosit, care poate admira o panorama spectaculoasa a satului Sacosu Mare.

Si tot la Darova, turistii mai pot descoperi o atractie, pentru care trebuie insa sa vina pregatiti:o balta plina cu peste unde, deocamdata, intrarea e libera si nici pentru pestele pescuit nu se percepe vreo taxa.

Locurile sunt destul de putin cunoscute, dar frumusetea lor constituie o carte de vizita care, probabil, in alte tari, le-ar recomanda ca destinatii de mare succes. Pana si faptul ca nu multa lume se aventureaza pe acolo este, intr-un fel ciudat, un avantaj: e curat si liniste.

La intoarcerea dintr-o drumetie pana la Darova sau Capat, trecand prin Padurea Silagiu, Buziasul e in drum, iar acolo exista restaurante unde drumetul infometat se poate opri. Si tot la Buzias, izvorul lui Mos Bazaies mai are inca apa acidulata, rece, numai buna pentru un drumet obosit.