Hidratarea deficitara si dietele hiperproteice pot creste riscul litiazelor renale

Chiar dacă istoricul personal sau de familie se află între principalii factori de risc atunci când vorbim despre calculii renali, modul în care ne hidratăm și dietele pe care le urmăm sunt cel puțin la fel de importante, atrage atenția dr. Andrei Rusmir, medic specialist urologie, Clinica Medicover Timișoara.

Tot la capitolul risc, putem enumera obezitatea, bolile intestinale, un istoric personal de chirurgie bariatrică și o serie de alte afecțiuni.

În ce privește incidența bolii, apare mai frecvent la bărbați, studiile demonstrând un raport bărbați – femei de 2,3:1, în rândul caucazienilor. De asemenea, afecțiunea este cel mai des întâlnită între decada a 4-a și a 6-a de viață, fiind rară la cei cu vârsta sub 20 de ani.

Despre litiaza renală trebuie să știm că presupune formarea de calculi (popular numite pietre) la nivelul tractului urinar. Calculii se formează atunci când urina conține o cantitate mare de substanțe ce pot precipita și forma cristale, cum ar fi calciu, oxalat și acid uric, astfel depășindu-se capacitatea de diluție a acestora. În același timp, în urină pot lipsi substanțe ce previn cristalizarea și agregarea cristalelor, necesare formării de pietre.

”În 75% dintre cazuri, vorbim de calculi pe bază de calciu, cel mai frecvent sub formă de oxalat de calciu. Este vorba de o substanță naturală ce se găsește în alimente, cum ar fi fructe și legume, ciocolată și nuci. Factori alimentari, boli metabolice, doze mari de calciu și vitamina D precum și intervenții chirurgicale bariatrice, pot crește riscul de litiază calcică”, afirmă dr. Rusmir. În restul cazurilor, vorbim despre calculii de acid uric și calculii de struvit cauzați cel mai frecvent de infecții urinare. Mult mai rar se întâlnesc calculi de cistină ce apar în cadrul unei maladii genetice sau calculi medicamentoși ce pot apărea în tratamentul cu unele diuretice sau antiretrovirale.

Există și cazuri de pacienți asimptomatici, însă există și o simptomatologie care ar trebui să ne trimită direct în căutarea unui specialist în Urologie.

Astfel, dacă avem episoade ce implică o colică renală (durere intensă lombară cu iradiere; evoluează în pusee) sau urinare dificilă, poate frecventă și în cantitate mică ori chiar cu sânge în urină, trebuie să consultăm un medic. Simptomatologia litiazei renale include și grețuri și vărsături, frisoane ori febră.

Diagnosticul în cazul litiazei renale asimptomatice poate fi incidental în cadrul unei ecografii abdominale de rutină sau efectuată pentru o altă patologie. Ca urmare, atunci când ni se recomandă un control general măcar o dată pe an, iar ecografii de câte ori este necesar, pentru că sunt investigații minim invazive, este bine să ascultăm medicul.

Dr. Andrei Rusmir precizează că în cadrul Clinicii Medicover Timișoara pot fi recoltate analize de sânge, pentru a evalua funcția renală și pentru a detecta eventuale complicații, dar și un sumar de urină și sediment urinar.  În cazul pacienților cu factori de risc sau cei cu litiază renală recurentă, se va face o evaluare metabolică completă.

Tratamentul litiazei renale diferă în funcție de dimensiunea calculului, de duritatea acestuia și de unde se află în cadrul sistemului colector. În evaluarea acestor parametri, computer tomografia joacă un rol esențial.

Tratamentul medicamentos este indicat în cazul unor calculi renali de dimensiune mică, sub 7 mm. În cazul celor mai dezvoltați, migrați pe ureter, tratamentul va fi chirurgical minim-invaziv pe cale endoscopică.

În momentul de față, tratamentul chirurgical al litiazei renale constă în mai multe tipuri de proceduri, majoritatea minim-invazive, astfel încât doar în aproximativ 5% din cazuri este necesară o intervenție chirurgicală pe cale deschisă

Principalele metode de tratament minim-invaziv sunt litotriția extracorporeală cu unde de șoc (ESWL), nefrolitotriția percutanată (NLP) și uretero-renoscopia flexibilă (RIRS)

Dacă vă știți sensibili, dr. Andrei Rusmir recomandă măcar consumul a 3 litri de apă pe zi, cu o dietă echilibrată bogată în legume și fibre. De asemenea, un aport normal de calciu de 1g pe zi cu limite în ceea ce privește proteina animală și sodiul.

Dr. Andrei Rusmir este medic specialist urolog cu interes în endourologie, neurourologie și chirurgie minim invazivă. A efectuat de-a lungul anilor multiple cursuri și stagii de pregătire atât în țară cât și în străinătate. Este membru al Asociației Europene de Urologie, al Asociației Române de Urologie și al Asociației Internaționale de Neurourologie.