Hipermarketurile au acaparat 60% din comertul cu alimente

In batalia dintre marile lanturi de hipermarketuri si magazinele de cartier ale comertului traditional din Timisoara, recent, s-a mai bifat o victorie a carucioarelor cu fisa din Vest, dupa ce edilii locali au autorizat construirea unui magazin Lidl la intersectia Caii Martirilor cu strada Mures.

Micii comercianti din zona se gandesc deja la faliment, iar aceasta perspectiva sumbra ii pandeste si pe patronii alimentarelor din perimetrul sensului giratoriu din Calea Buziasului, in conditiile in care “Kaufland” intentioneaza sa-si implementeze un magazin chiar la capatul bulevardului Liviu Rebreanu. De altfel, invazia hipermarketurilor, magazinelor de tip cash and carry si supermarketurilor se pare ca nu mai poate fi oprita, acestea detinand deja, conform unui studiu realizat de GfK Romania, o cota de piata de 45%, procent care pana in 2015 va ajunge la 54%.

„Nu stiu ce interese sunt la nivelul Primariei, insa nu este posibil ca acest Kaufland sa beneficieze de atata sprijin din bani publici. Ati vazut, in Circumvalatiunii, dupa ce s-a construit unitatea de pe Gheorghe Lazar, cei din Primarie au sarit imediat si au modificat strada si regulile de circulatie pentru a facilita intrarea la magazin. in cazul in care la intersectia din Calea Buziasului se va construi Kaufland III, asa cum se discuta, toate afacerile noastre vor intra la apa. Asa sprijina Ciuhandu, pe care l-am votat, micii investitori privati? ii baga in faliment!?“, s-a revoltat patronul unui magazin din Calea Buziasului, cand a aflat ca Primaria sprijina cu teren din domeniu public al orasului tendinta colosilor accidentali de a acapara tot mai mult din comertul timisorean.

„Lantul de magazine al NovaTim nu este de vanzare!“

Oricat ar parea de greu de crezut, mai sunt si reprezentanti ai comertului local care rezista fara probleme in aceasta competitie cu retelele de hipermarketuri, ba gasesc resurse sa se si dezvolte. Este si cazul lantului de magazine al “NovaTim”, care nu pare afectat de concurenta cu Kaufland, Billa, Profi, Lidl sau alte branduri europene ale comertului cu bunuri de larg consum. “Stiti cum rezistam in fata agresivitatii extraordinare a marilor retaileri care vor sa acapareze comertul din Timisoara? Prin calitatea mai buna a produselor, programul de lucru non-stop, amabilitatea angajatilor si salariile net superioare”, spune patronul „NovaTim”, Candid Cordea, care recunoaste ca a avut cateva oferte de cumparare a afacerii, dar a refuzat. „Am fost ofertat de un fond de investitii european si de un mare fabricant al produselor din carne. De fiecare data am refuzat si, cu aceasta ocazie, vreau sa transmit tuturor celor care mai pregatesc oferte ca “NovaTim” nu este de vanzare”, a mai precizat Candid Cordea. in opinia sa, peste 60% din comertul timisorean a fost deja monopolizat de marile retele de magazine, care au falimentat sute de mici comercianti. “Nu inteleg de ce Primaria nu gaseste de cuviinta sa apere micii comercianti in fata tavalugului hipermarketurilor. Este de neimaginat, nu se mai intampla in nici un oras din Romania, ca aproape toate marile intersectii ale Timisoarei sa fie “dotate” cu supermarketuri venite de afara. Ganditi-va doar la intersectiile din Circumvalatiunii, Piata Resita,  Calea Sagului, Calea Buziasului, Calea Martirilor si-mi veti da dreptate!”, mai spune patronul magazinelor “NovaTim”, concluzionand ca, din acest punct de vedere, orasul a fost distrus pentru urmatorii 50 de ani.

Inapoi, la ce a fost?

Vasta actiune de urbanizare din ultimii 5-7 ani – care a dus la aparitia unei puzderii de comune lipsite de viabilitate si a unor orase (foste sate!) care, prin „promovare” au pierdut sansa de a beneficia de fondurile europene pentru mediul rural, fara ca, in schimb, sa aiba suflu pentru o viata autentica, specifica oraselor este pe care sa intre in ciclul reversibilitatii. S-a vazut, cu ochiul liber, cat de greu este ca o localitate fara traditie urbana sa dezvolte, prin simple decizii administrative, nivelul de servicii si facilitati caracteristice orasului. Doar ca, din pacate, reforma initiata de un deputat al arcului guvernamental propune un stil de lucru foarte indepartat de nazuintele democratice. Aproape 60% dintre comune si 30% dintre orase ar intra in restructurare. La nivelul judetului nostru vreo 6 orase si zeci de comune putea sa fie remodelate, daca initiativa legislativa trece. Cum ramane, insa, cu vointa cetatenilor? Da, pe de o parte este adevarat ca desfiintarea comunelor neviabile si „retrogradarea” unor orase la statutul de comuna ar aduce economii serioase bugetului de stat. Pe de alta parte, fluctuatiile prea bruste irosesc resursele si asa sleite ale societatii romanesti, inclusiv pe cele emotionale.

In Spania, spre pilda, o localitate poate sa isi pastreze statutul pe care si-l doreste, cu o conditie: sa aiba forta financiara de a se sustine. De ce Buziasul nostru, spre exemplu, sa intre in categoria comunelor – caci are un pic peste 7.000 de locuitori in loc de 10.001, cat cuprinde noul normativ? O comuna dinamica si care infloreste de la infiintare, Dudestii Noi, de ce ar renunta la statutul dobandit recent? Mult prea discretionar se judeca, dupa reguli de contabil cu manecute, nu dupa o practica europeana serioasa. Norma europeana este foarte larga pentru administratia locala. Doar statistic sunt impusi parametri comparabili, care sa faca politicile regionale aplicabile si echitabile, iar comparatiile – posibile. Dupa cat s-a cheltuit la noi cu referendumurile locale, cu infiintarile de noi comune, cu delimitarile de patrimoniu, cu elaborarea de noi acte juridice pentru zona, punerea in miscare a pendulului schimbarii ar genera cel putin tot atatea probleme financiare si juridice, pe langa frustrare, neincredere si revolta in randul celor vizati de proiectul legislativ. Cetatenii ar trebui sa fie aceia care sa decida soarta lor si a localitatilor lor, cu bune si cu rele, purtand povara deciziei, dar si bucuria implinirilor, daca ele se arata, respectiv – intelegerea consecintelor, daca localitatea in care traiesc si prestatia alesilor locali nu raspunde investitiei  lor de incredere.