Horatiu Rada, fostul presedinte al Asociatiei Timisoara Capitala Culturala a Europei: Momentul acela cand te apuca nervii…

TIMISOARA. ‘Timisoara Capitala Culturala a Europei este si trebuie sa fie un proiect de tara si are nevoie de recunoastere pentru ca e menit sa genereze prestigiu pentru toata Romania‘, sustinea cu tarie fostul presedinte al Consiliului Director al Asociatiei TM2023 in vremea cand se straduia, din onoranta pozitie, sa demonstreze ca mult ravnitul titlu trebuie sa devina o prioritate pentru fiecare politician, factor de decizie, reprezentant de institutie, lider, sponsor sau simplu roman.

Horatiu Rada avea insa sa-si incheie misiunea la carma Asociatiei Timisoara Capitala Culturala a Europei in vara anului trecut, cand Primaria Timisoara avea sa preia controlul asupra TM2023, iar mai multi membri marcanti aveau sa se retraga la randu-le din toate structurile proiectului.

CITESTE SI: Si-a dat demisia Horatiu Rada, presedintele Consiliului Director al Asociatiei Timisoara Capitala Europeana a Culturii. ‘Am fost atacat pe nedrept, dar e pretul platit pentru ca spun lucrurilor pe nume’. Foto

Omul de afaceri care isi pusese in slujba TM2023 timpul, priceperea si relatiile mai rabufneste cand vede ca incet incet se alege praful de proiect, iar idei simple de promovare pe care el le propusese n-au fost puse in practica niciodata.

Intr-o postare pe Facebook, Horatiu Rada reaminteste cum in urma cu ani ceruse, printre altele, ca un avion al companiei Tarom sa fie personalizat cu insemnele titlului Timisoara Capitala Culturala a Europei. A primit doar promisiuni, in vreme ce alte tari isi pun imaginea personalitatilor pe aeronave.

„Momentul acela când te apucă nervii…
1. Proiectul Timișoara 2021 este cel mai important proiect de țară de la intrarea României în UE
2. În perioada cât am fost președinte al Asociației Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii am solicitat Ministerului Transporturilor să personalizeze un avion Tarom cu însemnele TM2021. Am depus cererea personal, le-am transmis direct miniștrilor și secretarilor de stat, am discutat cu oficialii Tarom, etc.
3. Atât proiectul, cât și solicitarea făcută către minister sunt cauze pierdute
4. Te apucă frustrarea când vezi că la alții se poate, că lucrurile de întâmplă firesc și natural. Compania aviatică norvegiană își promovează personalitățile printr-o campanie de PR inedită. Noi de ce nu putem să promovăm măcar proiectul cultural considerat proiect de țară?
Doar ca o curiozitate, Bjørnstjerne Bjørnson este deținător de Nobel. Scriitorul norvegian a primit Premiul Nobel pentru literatură din 1903 „ca tribut adus nobilului său magnific și poezie versatilă, care s-a distins întotdeauna atât prin prospețimea inspirației sale, cât și prin rara puritate a spiritului său ” și a fost primul laureat al Premiului Nobel din Norvegia. A fost un polemist prolific și extrem de influent în viața publică norvegiană și în dezbaterile culturale scandinave. Versurile sale se regăsesc și în imnul național norvegian„, a scris Horatiu Rada pe pagina sa de Facebook.

Va reamintim, in acest moment situatia proiectului Timisoara Capitala Europeana a Culturii in 2023 este una cel putin ingrijoratoare, daca nu disperata.

Primarul Dominic Fritz a anuntat inca de acum cateva luni ca nu mai finanteaza asociatia TM2023 si ca va derula proiecte prin propriul Centru de Proiecte infiintat in primarie in acest an, lucru care nu a incantat defel Bruxelles-ul. A platit un studiu pe 3 luni de cateva zeci de mii de euro controversatului fost ministru al Culturii Corina Suteu ca sa faca ‘o documentatie si un plan de actiune’. Proiectul n-a fost prezentat in integralitatea lui pana acum si nici nu s-a anuntat punerea in practica a vreunei propuneri concrete. Surse sustin pentru opiniatimisoarei.ro ca nici Dominic Fritz n-ar fi fost multumit, de altfel, de prestatia fostului ministru.

Cat priveste infrastructura culturala pentru TM2023, recent s-a incheiat documentatia, iar administratia Fritz a prezentat poze care ilustreaza cum ar putea arata candva Multiplexity, viitorul centru pentru Arta, Tehnologie si Experiment care va costa 20 de milioane de euro si nu va fi gata in anul Capitalei Culturale a Europei.

Tot in privinta infrastructurii culturale s-au facut pasi pe calea modernizarii cinematografelor obtinute de vechea administratie de la RADEF si pentru care au fost deja intocmite documentatii. La inceputul verii a fost dat ordinul de incepere a lucrarilor la Cinematograful Studio, care va deveni primul cinema de arta al orasului, iar la cinematograful Victoria reabilitarea s-ar putea incheia in decembrie. Acum e in licitatie Cinema Timis pentru care se cauta un constructor.

Centrul de Proiecte infiintat de primar in primavara acestui an a alocat 11 milioane de lei (2.200.000 de euro) pentru proiecte culturale, de tineret si sportive. Nu s-au calificat sa primeasca finantari unele dintre festivalurile ori evenimentele traditionale ale orasului, dar printre beneficiari s-au numarat apropiati ai administratiei Fritz.

CITESTE SI: Horatiu Rada: In punctul in care ne aflam acum, cel mai important lucru este ca lumea sa inteleaga acest adevar. Timisoara 2021 este si trebuie sa fie un proiect de tara si are nevoie de recunoastere pentru ca e menit sa genereze prestigiu pentru toata Romania

CITESTE SI: Horatiu Rada, presedintele Asociatiei Timisoara 2021: Asteptarile sunt colosale, piedicile apar unde nu te astepti, dar vreau sa demonstrez ca se poate. Proiectul Capitala Culturala trebuie sa fie o prioritate pentru fiecare politician, factor de decizie, reprezentant de institutie, lider, sponsor sau cetatean