Interviu cu directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat! Stefan Sandu: ”Sunt rezolvate problemele legate de inundatii in judetul Timis”

Ce investitii s-au facut pentru a preveni inundatiile?

Dupa inundatiile din 2005 a inceput un program amplu pentru prevenirea inundatiilor si prevenirea unor situatii similare cu cele de atunci. In principal, investitiile vizeaza cursurile Timisului, Barzavei si Begai in judetul Timis. Pe tronsonul Lugoj- frontiera pe raul Timis investitiile se apropie de final. Acolo, practic, au fost investitiile cele mai mari, s-a mers pe suprainaltarea digurilor, pe curatarea albiei, pe reprofilarea albiei, deci putem aprecia ca in momentul de fata, situatii similare cu cele din 2005 ar putea fi prevenite foarte usor.

Cand va fi finalizata lucrarea?

Speram ca la finalul acestui an, la mijlocul anului viitor. Pentru raul Barzava, investitia a inceput in toama pe sectorul Bocsa – Gataia, acolo sunt lucrari in desfasurare, apreciem ca anul viitor lucrarea va fi total finalizata si nu vor mai fi probleme. Pe Bega s-au desfasurat lucrari de decolmatare, ecologizare pe sectorul tronsonul Timisoara – Serbia. si acestea sunt in curs de finalizare, urmeaza sa demaram si lucrarile de investitie si aducere in siguranta a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman, a ecluze. Putem spune ca in acest moment sunt rezolvate problemele legate de inundatii in judetul Timis.

Cum merge lucrarea de intarire a malurilor Begai?

Ea este finalizata in mare parte, urmeaza sa se finalizeze portiunea de la Piata de Fan inspre intrarea in oras, in amonte, pana la MHC-ul din Timisoara. Speram ca in cursul acestui an si anul viitor sa se finalizeze, insa, repet, pe Timisoara ne intereseaza sa rezolvam problema nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman fara de care toata lucrarea de decolmatare a Begai practic este compromisa, deoarece prin acel nod se poate da drumul la apa ca sa se curete malul depus pe fundul apei. Din 2005 pana in prezent, toate lucrarile s-au facut in sensul de a ne apara impotriva apei in exces. Acum trebuie sa avem in vedere si un deficit de apa.

Exista posibilitatea ca Timisoara sa ramana fara apa potabila?

Timisoara, in conditiile actuale nu poate ramane fara apa pentru populatie pentru ca lacul Surduc asigura in orice perioada a anului necesarul de apa al populatiei. Insa, in ultimele statistici mondiale, circa 70% din apa potabila se foloseste pentru productia hranei. Atunci trebuie sa ne asiguram, din Surduc, si supravietuirea animalelor din ferma, trebuie sa ne asiguram irigarea suprafetelor agricole in situatia unui deficit de apa. Practic, apa care trebuie sa ajunga la Timisoara pentru populatie este relativ putina in comparatie cu necesarul zonei.

Cand se trece la etapa a doua la Surduc? S-a discutat despre ridicarea nivelului apei si inundarea caselor construite fara autorizatie prea aproape de mal

Problema este putin gresit pusa, inundarea caselor fara autorizatie, din anii 1980 se stie ca faza finala a Lacului Surduc trebuie sa fie la cota 198. Cei care si-au construit sub aceasta cota anumite case de vacanta s-au bazat ca aceasta lucrare se blocheaza, va muri si nu va merge mai departe. Ori, in actualul context cand nevoia de apa este foarte mare, trecerea la etapa a doua nu va fi extrem de accelerata, iar cei care si-au facut constructii acolo va trebui sa si le ridice. Oricum, nu va fi un val de 6 metri, ci va fi probabil o perioada de mai multi ani in care sa poata sa isi adune lucrurile de acolo.

Ce ne puteti spune despre vaporetto? Cand ne vom putea plimba cu vaporul pe Bega?

Problema este mai diversificata pentru ca o plimbare cu vaporetto pe Bega presupune realizarea unei infrastructuri pentru navigatia pe Bega. Deocamdata nu exista un port, nu exista statii. Este ca si cum ne-am cumpara avioane fara sa avem un aeroport. Noi avem Bega ca si curs de apa. Nu putem sa il comparam cu un fluviu sau cu mari cursuri de apa. Este un raulet mic care traverseaza orasul. Oricum, trebuie facute niste investitii. Eu nu am vazut, deocamdata, un proiect foarte concret in care sa spuna ca aici facem portul, aici bagam cele unu-doua-sapte-cinsprezece vaporetto. Nu am vazut niciun studiu serios care sa spuna cate vaporetto pot circula pe Bega. Normal ca cei care vorbesc de aceste vaporetto au vazut prin Viena, prin Venetia, dar noi nu ne putem compara nici cu Viena, nici cu Venetia nici cu Sena din Paris. Trebuie sa dimensionam pe ce avem.