Interviu cu dr. Smaranda Arghirescu, sef sectie Clinica II Pediatrie la Spitalul de Copii din Timisoara: Oferim copiilor bolnavi de cancer tratament ca in clinicile occidentale

Un diagnostic complet si corect, tratamentul potrivit, continuitatea in aprovizionarea cu medicamente uneori foarte greu de gasit pe piata romaneasca, necesitatea de a tine pasul, din punct de vedere al dotarilor, cu standardele internationale, acestea sunt preocupari de baza in cadrul Clinicii de Hematologie-Oncologie Pediatrica a Spitalului de Copii din Timisoara, locul unde medicii lupta cu timpul si cu una dintre cele mai cumplite maladii.

– Cum stam in privinta diagnosticului cancerului la copii?

–  Diagnosticul se poate face complet, corect la Timisoara datorita investitiei facute in urma cu un an si jumatare … doi ani de Fundatia Salveaza Vieti, care a dotat spitalul cu un aparat de flowcitometrie cu opt culori, de ultima generatie. Flowcitometria este deosebit de importanta pentru stabilirea tipului si subtipului de leucemie si incadrarea pacientului in grad de risc, astfel incat tratamentul sa fie adaptat – gradele de risc scazute sa nu faca un tratament prea agresiv, iar cei cu boala agresiva sa faca un tratament de risc inalt si sa aiba si indicatii de transplant medular. Alaturi de laboratorul de flowcitometrie avem laborator de citogenetica conventionala si FISH, deasemenea indispensabila pentru diagnosticul corect al formei de leucemie, limfom si asa mai departe si un laborator de biologie moleculara care reueste sa detecteze mutatiile de la nivel molecular. In cazul leucemiilor pozitivarea lor este, ca si criteriu unic, criteriul de incadrare in forma cu risc inalt, cazuri care dupa chimioterapie fac, obligatoriu, si transplant. Deci stim din start, de la diagnostic, in mare parte, care sunt cazurile care vor necesita transplant medular, putem sa initiem cautarea de donatori din timp, pentru  ca dureaza cautarea internationala intre 1 si 3 luni, de obicei spre 3 luni. Faptul ca stim din start ca trebuie sa-l punem pe lista de asteptare pentru transplant si sa cautam donatori este foarte important, orice temporizare face sa revina boala, duce la recadere si, in cele mai multe situatii, devine chimiorefractara, deci refractara la tratament. Temporizarea aduce numai efecte negative asupra evolutiei.

–  Cat de mult conteaza momentul in care pacientul se prezinta la dumneavoastra?

–  Este important momentul de diagnostic, dar in ceea ce priveste tumorile solide.  Este bine ca parintii, medicii de familie, specialistii pediatri, la orice suspiciune, chiar daca nu este foarte clar fondata, sa trimita copilul la specialist. Noi sa fim cei care confirmam sau infirmam diagnosticul, nimeni nu se supara daca i  se spune ‘ nu ai cancer, nu ai tumora’, toata lumea e fericita. Ideea e de a surprinde boala in faze incipiente. In ceea ce priveste leucemia insa, nu putem sa spunem ca exista niste markeri, niste analize care sa ne spuna ca undeva, peste o luna, doua sau cinci, pacientul o sa faca leucemie. Aici nu se poate determina asa ceva, dar semnele clinice sunt atat de clare si evolueaza atat de rapid incat, inevitabil, pacientul ajunge intr-un centru de specialitate.

–  Ce ne puteti spune despre transplantul cu celule stem? Este el un fel de leac universal?

–   Transplantul cu celule stem este o metoda de tratament, alaturi de chimioterpie, adica de citostatice, alaturi de chirurgie pentru tumori, alaturi de radioterapie, dar are indicatii foarte exacte. Procedura de transplant trebuie facuta intr-un anumit moment al bolii si in anumite boli. Trebuie precizat ca se adreseaza, ca procedura terapeutica, nu numai unor forme de cancer. De procedura aceasta beneficiaza copii cu imunodeficienta congenitala, care s-au nascut cu un defect in ceea ce priveste imunitatea, apararea organismului, anomalii congenitale ce nu pot fi corectate altfel. Acestea nu sunt boli oncologice, dar beneficiaza ca unica terapie de transplat. In ceea ce priveste cancerul, cele mai multe cazuri de transplant sunt ale adultilor. Copiii cu leucemie, in proportie de aproape 80%, se vindeca doar cu chimio si radioterapie, de aceea procedurile de transplant la copil sunt mai rare. Formele refractare la tratament sau cele recidivate se preteaza pentru transplant. In ceea ce priveste leucemiile adultului, marea majoritate a lor se preteaza pentru transplant. Si alte boli, limfoamele, cele care se vindeca bine, nu necesita transplant decat la recidiva, se transplanteaza formele care nu sunt in remisiune completa dupa tratament, deci mai exista o boala reziduala. Si tipurile de transplant sunt diferite, in functie de ce boala ai, in ce stadiu, cum raspunde ea la tratament. Sunt boli la care se aplica transplantul autolog, cu celule recoltate de la tine , care ti se transplanteaza tie, si sunt boli in care se practica transplantul alogenic, deci celule de la o persoana straina.  Toate acestea nu depind de centrul de transplant sau de grupul de medici care exista acolo, toate aceste sunt standardizate international, prin intalniri ale grupurilor de experti care fac un calcul statistic al eficientei transplantului in anumite boli si al momentului transplantului, inclusiv se discuta schemele de terapie anterioare transplantului, pentru ca umarim distrugerea tuturor celuleor, si bolnave si sanatoase, astfel incat celulele pe care le administram sa gaseasca un teren propice si sa formeze o noua maduva hematogena.

–  Ati beneficiat de multe donatii si actiuni care sa ajute clinica. Cat de importante sunt aceste ajutoare ?

–  Pot sa va spun ca suntem printre cei privilegiati si fericiti si primim astfel de ajutoare. Compartimentul de Oncologie si Transplant medular din Timisoara a beneficiat,  inca de acum multi ani, de diverse sponsorizari, de la fundatii sau persoane fizice. Marele nostru avantaj a fost ca am stiut sa utilizam tintit acesti bani si pentru dotare dar mai ales pentru medicamente care nu exista nici la momentul actual in totalitate pe piata romaneasca. Am putut sa avem confortul medical de a trata asa cum trateaza Occidentul orice forma de boala si orice complicatie. In principiu, asta facem cu banii din donatii: in afara de aparatura si dotare, achizitionarea de medicamente care nu se aduc pe piata romaneasca in mod constant sau nu se aduc deloc. Putem sa fim mandri ca oferim acestor copii tratament exact in standardele internationale.

–   De ce ar mai avea clinica nevoie?

–   Intotdeauna avem nevoie de cate ceva. O prima prioritate, avand in vedere amploarea pe care a luat-o procedura de transplant medular, si la noi si in Romania in general, de un stocator cu azot lichid pentru aceste celule care pot sa fie pastrate saptamani sau luni pana in momentul transplantului. Aceste stocatoare se mai si defecteaza, se si uzeaza moral, dar si cererile de transplant sunt din ce in ce mai multe si nevoia de a stoca este din ce in ce mai mare. A doua prioritate este continuitatea aprovizionarii cu tot felul de medicamente.

– La Timisoara exista o banca pentru transplantul medular …

– Da, exista si functioneaza in cadrul Spitalului de Copii. La ea  au acces doar pacientii nostri, iar aici se depoziteaza mai ales celule pentru translantul autolog.  Pe de o parte nu mai exista alt centru de transplant in zona, iar pe de alta parte noi avem acces la Registrul International de Donatori de Celule Stem.  Ar mai fi nevoie, dupa cum am spus, de un  stocator cu azot lichid, pentru pastrarea acestor celule.