Interviu cu Ioan Garboni, directorul Filarmonicii Banatul din Timisoara: Am umplut salile in strainatate. Cultura nu este facuta sa aduca profit, ci sa educe

Ioan Garboni este director al Filarmonicii Banatul din Timisoara inca din anul 2006. De profesie este instrumentist fagot, nascut in judetul Caras-Severin. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti.

Ce a fost cel mai important pentru Filarmonica Banatul in anul ce se incheie?

Filarmonica Banatul a facut o multime de lucruri anul asta. Unele, din pacate, nu sunt cunoscute de catre timisoreni. In primul rand, am cantat in Festivalul George Enescu, cu niste lucrari extraordinar de grele. Ecourile au fost formidabile. Asta a fost prima noastra mare bucurie in toamna. In vara, orchestra mea a format orchestra care a cantat timp de 2 luni in Austria. Am avut turnee de mare succes, in luna mai, o orchestra de camera, un numar mic de artisti au fost prin Coreea de Sud. A fost o saptamana plina, noi am fost deschizatori de drumuri pentru un parteneriat cu Primaria Timisoara. Am avut si o delegatie din Gwangju, orasul Revolutiei din Coreea de Sud. Este un oras foarte important si economic, iata ca muzicienii au deschis caile unei colaborari administrative, dar mai ales economice.

Am mai fost in Olanda cu un numar mare de artisti, 140 de insi, cor si orchestra, timp de 7 zile. La unul din cele 3 concerte care au avut loc in Amsterdam am asistat si eu. Era considerat cel mai prost: duminica la ora 14:00. Eram convins ca nu o sa fie nimeni, surpriza mea a fost ca n-am avut loc sa stau, am stat pe un scaun adus dupa un stalp. 2.400 de oameni au umplut sala si au ovationat in picioare orchestra si corul nostru, dirijorul a fost absolut incantat de prestatia colegilor mei. Noi de 6 ani avem concerte si turnee peste tot, care rotunjesc bugetul Filarmonicii si duc renumele Romaniei si al Timisoarei peste hotare.

Vorbeati de colaborarea cu coreenii. E prima data cand muzica, cultura efectiv, deschide calea unei colaborari pentru Timisoara?

In Coreea da, cu alte tari nu s-a intamplat, pentru ca exista de multa vreme asociatii de prietenie. Exista oameni care vorbesc de bine Romania si cred in viitorul nostru ca tara si mai ales in viitorul Timisoarei ca si un oras locomotiva care trage economia romaneasca.

Apreciaza strainii mai mult decat ai nostri ceea ce pune Filarmonica in scena?

Un bilet, la Filarmonica Banatul, costa 4 euro, in strainatate era 40 de euro si sala era plina. Sigur ca apreciaza, cultura este scumpa, foarte scumpa. In Romania este pe masura posibilitatilor noastre. Am o teorie: in primul rand, cultura nu este facuta sa aduca profit, ci sa educe. Acesta este principalul nostru scop. Noi avem tot mai multi spectatori la concerte.

Sunt aceeasi oameni care vin de fiecare data sau e public nou?

Nu, avem si spectatori noi. Stiu asta pentru ca semnez cel putin o data pe luna tabele cu sute de copii de la scoli din Resita, Hunedoara sau alte orase care vin cu autocarele pentru concertele noastre. Le dau biletul cu 5 lei. Surpriza mea este ca sunt disciplinati, gusta programele. Chiar daca se aplauda intre parti, pentru mine asta este un semnal ca avem public nou la concert si ma bucura ca se aplauda intre parti, desi mofturosii si unii dintre snobi sunt indignati. Si afara se aplauda, nu e nicio problema.

Cum stam cu Sala Capitol? Pare ca arata la fel, oamenii o vad aceeasi de multi ani…

Este o mare bucurie ca am reusit, in sfarsit, dupa atatia ani, sa inchidem in proportie de 75% confortul termic al salii noastre de concerte. Asta inseamna ca am pus termopane si la coridoarele exterioare, am reusit sa izolam tavanul din sala de concerte. Au fost bani de la Consiliul Local Timisoara si multi bani din sponsorizari. Inchiriem sala la preturi accesibile, asta ne ajuta. Sala Capitol este mai mare decat Ateneul Roman. Avem concerte in care avem cel putin 500 de spectatori, asta ar insemna aproape un Ateneu plin. Acolo sunt 700 si ceva de locuri, noi avem 890, aproape 900 de locuri. Avem multe concerte la care trebuie sa punem multe scaune peste locurile salii. La concertul de Anul Nou, in primele 2 ore de cand am pus in vanzare biletele, s-au vandut 200 de bilete.

Ce face Filarmonica Banatul pentru Banat, nu neaparat pentru Timisoara?

In anul 2013 am avut peste 40 de concerte educative in orase cum sunt Caransebes, Moldova Noua, Faget, Orastie, am ajuns si in Targu-Jiu, in Arad, Buzias. Avem bilete cu 5 lei pentru ei, colegii mei fac un efort deosebit, merg cu masinile proprii. Se duc cu cate un pian electric si cu un instrument muzical. De obicei merg cu un oboi, un clarinet, un fagot, un flaut, le prezinta instrumentul si pregatesc un program foarte atractiv pentru ei. Avem cereri foarte multe de asemenea concerte, ei sunt publicul nostru de viitor, sunt tinerii pe care noi marjam ca ii vom avea in public peste cativa ani. Ei vin cu placere, descopera muzica, pentru ca le ei in scoli nu prea se face muzica. E foarte greu pentru noi, dar am reusit sa avem in fiecare an o mica stagiune in Caransebes, Moldova Noua, Hunedoara, am cantat in foarte multe localitati. De acum 7 ani am inceput sa facem asta.

Va ajunge bugetul pe care Filarmonica il primeste de la Primaria Timisoara?

Pai avem un buget de 2 milioane de euro pe an, aici intra cheltuieli de personal, deplasari, onorarii de artisti. Noi platim foarte multe taxe, extrem de multe, pentru drepturi de autor. E vorba de zeci de mii de euro, poate chiar sute de mii de euro pe drepturi de autor. Salariile sunt ultimul lucru din bugetul nostru. Olandezii au platit 12.000 de euro pe 3 manifestari, pentru ca Filarmonica Banatul sa cante Rapsodia I de Enescu.

Care este cel mai important proiect pe anul viitor?

Sunt multe. Avem in ianuarie, februarie, martie cate un turneu de o saptamana langa Paris, pleaca o formatie foarte mica. Cel mai important proiect, pentru mine, este Festivalul Timisoara Muzicala. Vreau sa-l extind, sa-i dau o noua culoare. Am avut Orchestra din Moscova, adusa prin relatii personale, am adus orchestra din Germania, din Coreea, care vin fara sa ne coste pe noi sau cu cheltuieli extrem de mici. Ei imbogatesc oferta culturala a noastra pe banii lor. Sper sa pot sa aduc Filarmonica din Belgrad. Am propus ca Filarmonica sa faca un turneu, in primavara, la toate orasele infratite cu Timisoara, ar dura cam 10 zile, am facut un calcul. Sa-i luam cu noi si pe consilierii locali. Ar fi o caravana simfonica prin orasele infratite.