Interviu cu Marin Popescu: Prioritatile Inspectoratului Scolar coincid cu cele ale CJT – plata arieratelor create in perioada 2006-2009

Unde se duc banii pe care ISJ Timis ii primeste anual de la Ministerul Educatiei, cate arierate mai are de platit inspectoratul sau ce probleme exista in cadrul ISJ, ne explica inspectorul scolar general din Timis, intr-un interviu special acordat www.opiniatimisoarei.ro!

Ce face Inspectoratul Scolar cu fondurile pe care le primeste de la Ministerul Educatiei?

Prioritatile Inspectoratului scolar coincid cu cele ale Consiliului Judetean Timis: plata arieratelor create in perioada 2006-2009. Este vorba despre agenti economici care au realizat lucrari ce n-au fost apoi platite.

Timisul are inca de platit arierate in urma investitiilor din ultimii ani la scoli?

Da, asa este. Sunt sume importante care trebuie sa fie platite agentilor economici care au desfasurat lucrari de investitii, modernizari si reabilitari. in ultimii trei an au fost atrasi peste 30 de milioane de lei de la Ministerul Educatiei. Aproximativ jumatate din aceasta suma a fost alocata pentru plata arieratelor. Restul banilor au fost atribuiti diverselor lucrari de reabilitare si de modernizare a unitatilor de invatamant. Exista in Timis scoli model pentru tot judetul. Vorbim aici despre scoala din Gotlob, din localitatea Traian Vuia, scoala din Valcani, cea din Balint, din Recas, din Lenauheim, Jebel, Voiteg, Masloc si lista poate continua.

Investitiile nu se puteau face fara sprijinul primit de la autoritatile judetene si locale. Pe langa acesti bani, 21 de gradinite din Timis au primit fonduri de la Banca Europeana a Investitiilor (BEI) prin Programul de Reforma in Educatia Timpurie (PRET). Vorbim despre constructii noi, despre modernizari si extinderi in Timisoara, Lugoj, Sannicolau, Deta, Faget si alte localitati din mediul rural. Si in aceasta situatie vorbim despre cofinantare primita de la Consiliul Judetean Timis si primarii, fara de care contractele semnate cu BEI, pentru atragerea banilor europeni, nu s-ar fi putut realiza. Cand vorbim despre fondurile primite de la autoritatile judetene, nu putem sa nu observam aportul Consiliului Judetean Timis in ceea ce priveste invatamantul special.

Despre ce aport vorbim?

Consiliul Judetean Timis a primit in subordinea sa cele 9 unitati de invatamant special. Numai in Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Timis isi desfasoara activitatea 91 de persoane. Exista o preocupare, un model de buna practica la nivel national: suntem primul judet cu preluarea tuturor posturilor de catre CJT. Dotarea infrastructurii in aceste unitati de invatamant inclusiv de catre Consiliul Judetean inseamna crearea unei retele de sustinere a educatiei speciale.  Implicarea CJT este foarte importanta intrucat multe proiecte au nevoie de cofintare pentru a primi bani europeni, si nu si-o permit.

In ultimii ani, finantarea invatamantului special de catre Consiliul Judetean Timis a crescut constant. Acelasi lucru se poate observa si in ceea ce priveste finantarea proiectelor derulate de scoli. Daca pentru anul anul scolar 2010/2011 aceasta a fost de 610.000 de lei pentru cele 1172 de proiecte depuse, in anul 2011/2012, numarul proiectelor a depasit 1.700, iar fondurile au crescut pe masura cererilor unitatilor de invatamant. Avem aici o zona pentru care Constantin Ostaficiuc, presedintele CJT, incurajeaza pastrarea traditiilor locale prin finantarea proiectelor derulate de unitatile de invatamant si a initiativelor scolare. Iata ca in majoritatea localitatilor avem ansambluri folclorice, echipe sportive, concursuri intre scoli etc. Este o provocare pentru Inspectoratul scolar sa vina in sprijinul Consiliului Judetean.

Ce probleme intampinati in invatamantul special?

O problema majora o constituie, concret, dezvoltarea unui spatiu pentru Centrul de Resurse si Asistenta Educationala Speranta din Timisoara. Aici au loc terapii pentru copiii cu probleme severe de handicap. CJT a realizat proiectul pentru constructia unei cladiri noi in spatele Liceului Calderon, pe un teren viran. Presedintele Constantin Ostaficiuc s-a implicat personal pentru ca fondurile sa ajunga intr-un timp cat mai scurt, iar etapa urmatoare consta in inceperea efectiva a lucrarilor.