Interviu cu Simona Neumann, director al Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana: Peste 80% din timisoreni stiu ca vrem titlul

Simona Neumann este omul care misca lucrurile in cadrul Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana, din functia de director executiv. Ea ii organizeaza pe toti cei implicati si pune umarul la realizarea dosarului Timisoarei pentru candidatura. Intr-un interviu pe care aceasta l-a acordat opiniatimisoarei.ro, Simona Neumann marturiseste ca lucrurile nu se misca foarte repede, in contextul in care nu se cunosc exact normele impuse de Uniunea Europeana pentru aceasta competitie. Pana atunci, ne laudam cu singura campanie care a facut vizibila asociatia care ar putea aduce Timisoarei titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021.

Ati inceput o campanie de promovare a candidaturii Timisoarei pentru titlul de Capitala culturala europeana. Cu ce ne laudam acum, la finalizarea campaniei?

In primele 3 luni ale acestui an am avut o campanie de informare si de mobilizare a comunitatii, a fost o campanie foarte concentrata si am fost foarte bucurosi sa constatam ca au participat in jur de 140 de institutii, entitati culturale si alte genuri de institutii din oras. Pe langa muzee, teatre, institutiile de cultura, publice, pe langa ONG-uri, in aceasta campanie s-au implicat clinici spitalicesti, universitati, regia de transport, Aquatim, Directia de Evidenta a Populatiei, deci actori care au simtit nevoia sa vina alaturi de aceasta campanie a asociatiei, de fapt a orasului, pentru ca proiectul Timisoara Capitala Culturala Europeana este al orasului, noi avem doar rolul de a creiona acest dosar de candidatura, de a informa corect publicul asupra etapelor si de a implica aceasta comunitate.

Cati timisoreni credeti ca au aflat deja despre aceasta candidatura? Haideti sa estimam procente, pentru ca este greu de spus exact numarul celor care cunosc faptul ca Timisoara candideaza la acest titlu.

Pot sa ma bazez pe date concrete. Cred ca sunt peste 80%. De ce spun asta? La sfarsitul anului trecut, in noiembrie, erau 68% care aflasera si atunci nu porniseram campania. Banuiesc ca in urma unei campanii atat de concentrate au ajuns sa afle foarte multi timisoreni. Asta cu atat mai mult cu cat am avut sprijinul acestor institutii care au diseminat materialele informative. De exemplu, institutiile de cultura cu ocazia vanzarii biletelor, am avut tot felul de afise in statiile RATT, ne-am interesat cati oameni circula pe zi cu mijloacele de transport. Ni s-a spus cam 200.000 si atunci am estimat ca vreo 70.000 tot au aflat de aceasta campanie.

Ati invitat politicienii sa semneze declaratii de sustinere pentru Timisoara. Cu ce ne ajuta aceste hartii? Pentru ca sunt hartii care nu au nicio importanta pentru oameni, ei vor sa vada fapte. Conteaza la dosarul pentru depunerea candidaturii sau sunt doar pentru imagine?

Au aparut in presa aceste declaratii. La ce ne ajuta este o intrebare foarte foarte buna. Comisia Europeana a propus o noua legislatie, conform careia vom si noi evaluati. Unul dintre criterii spune ca orasul care candideaza trebuie sa se asigure ca exista o sustinere politica interpartinica vizavi de aceasta candidatura. Asta nu inseamna amestecul politicului in candidatura, ci doar faptul ca clasa politica, indiferent de culoare, agreeaza sa sustina candidatura orasului. Cum? Votand proiectele orasului, votand bugetele institutiilor de cultura, bugetul asociatiei, bugetul candidaturii. Depinde foarte mult cum este sustinut proiectul. Un exemplu concret: au fost cazuri de capitale culturale europene in tari cu democratii consolidate sau in tari din centrul si estul Europei, care dupa ce au fost nominalizate si au castigat titlul au avut 4 ani ca sa pregateasca programul cultural. In acele tari, acolo unde s-a schimbat clasa politica, administratia orasului, noii conducatori n-au mai vrut sa sustina proiectul. Or, Comisia Europeana vrea sa se asigure ca exista sustenabilitate.

Apropo de politicieni, spuneti-ne daca exista oameni politici care sa dea din buzunarul lor bani pentru sustinerea asociatiei, pentru sustinerea vreunei campanii, fara sa ceara ceva in schimb! Si fara sa ne dati nume, daca exista!

Oameni politici care sa sponsorizeze asociatia nu am avut. Consiliul local voteaza bugetul doar. Oameni de afaceri au dat bani. Au fost sponsorizari punctuale.

Care este cea mai mare suma pe care a primit-o asociatia?

Am primit 3.000 de lei de la Elba, am avut sponsorizari de la Bega Grup. In 2012, la inceput, ne-au dat 25.000 de lei cu titlu de imprumut, un imprumut care se lungeste fara dobanda. Tot Bega Grup ne sponsorizeaza prin oferirea unor spatii cu titlu gratuit. Noi ne dorim sa incurajam afacerile timisorene, pentru ca va conta foarte mult ca si imagine.

Cum stati cu voluntariatul? La inceput stiu ca duceati lipsa de voluntari, stiu timisorenii sa se implice fara sa ceara ceva in schimb?

Deocamdata avem in jur de 67 de voluntari. Pentru faza in care ne aflam acum, o etapa mai de laborator, pentru ca am intrat dintr-o campanie spumoasa, vizibila la nivelul comunitatii, intr-o etapa mai de laborator, in care lucram cu diverse grupuri de lucru, de la universitate, institutii de cultura, oameni de cultura independenti, la elaborarea conceptului candidaturii, este un proces mai indelungat. In paralel, comunitatea culturala din Timisoara este angrenata in elaborarea strategiei culturale a orasului, o actiune coordonata de primarie. Noi avem nevoie de o strategie culturala si pentru candidatura. Oamenii nu vad asta, dar avem in jur de 67 de voluntari, oameni care lucreaza, studentii, au venit chiar si oameni din sate din jurul Timisoarei, care au auzit de candidatura.

Intelegem ca lucrati la dosarul pentru candidatura, dar oamenii nu vad asta. Haideti sa le spunem in ce stadiu ati ajuns cu acest proiect. Cat la suta din el e gata? Cand va fi gata?

Ca sa intelegeti putin natura muncii asociatiei: e ca si cand intocmim un dosar pentru a obtine o finantare de la Uniunea Europeana. Prima data trebuie sa facem proiectul, asta nu se vede. Se face inauntru, se face in spatele usilor inchise, dar nu din lipsa de transparenta, ci pur si simplu suntem ca intr-un laborator. Abia luna trecut s-a votat noua legislatie la nivel european, inca nu exista normele metodologice si nu avem intrebarile la care noi trebuie sa raspundem in dosar. Suntem indrumati de experti din strainatate, care s-au mai ocupat de asa ceva, avem un ghid al oraselor candidate din anii precedenti. Facem mai multe in paralel. Urmarim sa acoperim in totalitate 6 criterii: strategia culturala este unul din criterii – este in desfasurare, implicarea publicului este un criteriu foarte important mai nou – este o noutate faptul ca s-a introdus necesitatea implicarii publicului nu doar in anul cultural, ci si in faza de pregatire a dosarului, ceea ce noi am facut in campanie, lucram la conceptul candidaturii. Sunt foarte multe aspecte pe care noi le acoperim. Dosarul va fi gata suta la suta in momentul depunerii, pana atunci lucram in paralel.

Ne luptam cu Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Alba-Iulia, Sfantu Gheorghe… Care este cel mai de temut competitor?

Eu spun urmatorul lucru: cred ca orice oras care si-a luat in serios candidatura si se pregateste la modul serios este un competitor bun. Nu putem sti care este cel mai de temut, pentru ca unele orase nu sunt vizibile in pregatirile lor. Fiecare isi alege propria strategie, unii nu ies foarte mult in public cu pregatirea lor. Nu am temeri personale, stiu ca exista cateva orase care au inceput sa se pregateasca serios, dar toate orasele cu care competitionam au atuuri si au sansele lor.