Inventiile „made in Timisoara”, tinute la sertar. Autoritatile nu dau doi bani pe banatenii inventivi

Au o minte sclipitoare, dar in van o folosesc la capacitate maxima. Este trista poveste a celor mai inventivi timisoreni, care degeaba isi pun imaginatia la contributie, daca nu isi pot folosi rezultatele. Avem in Timisoara oameni care pot face bani frumosi din ideile pe care le au, dar nu reusesc, deoarece statul nu-i ajuta deloc.

Vorbim despre inventatorii banateni, care de-a lungul vremii au creat o sumedenie de dispozitive, dar le pastreaza ”la ciorap”. Motivele? Fie nu au bani sa-si inregistreze inventiile si sa le intretina, fie nu o fac de teama sa nu le fure cineva ideile. Avem insa si oameni care s-au incumetat sa o faca si au mers chiar si la marile saloane internationale dedicate inventatorilor, cum ar fi cel de la Geneva.

De teama furtului intelectual, cercetatorii timisoreni isi protejeza inventiile nebrevetate prin punerea sub lacat a secretelor de fabricatie

Au idei, dar n-au mijloace. Timisorenii cu abilitati deosebite nu si le pot folosi la capacitate maxima deoarece nu sunt sprijiniti deloc de statul roman. Desi inventeaza tot felul de dispozitive si aparaturi, oamenii nu au bani sa le breveteze sau sa plateasca taxa anuala de mentinere a brevetului. Mai mult, se tem de faptul ca cineva le-ar putea fura oricand ideile si nu s-ar mai alege cu nimic. Asa se plafoneaza si prefera sa-si tina ideile pentru ei.

Este cazul lui Dan Rau, unul dintre cei mai cunoscuti inventatori din Timisoara. Dan Corneliu Rau este directorul Observatorului Seismologic din Timisoara, dar s-a facut remarcat si prin inventiile sale.

Din anii ’80 si pana in prezent a inventat trei mari dispozitive, care puteau schimba intr-o oarecare masura directia de dezvoltare a tarii noastre. N-a avut sprijin insa de la nimeni, iar asta l-a dezamagit foarte mult. Prima inventie, un traductor de masurare a inclinarii portilor plane de la ecluze cu ferofluid, brevetata in 1984, a fost folosita pe vremea comunismului la Portile de Fier si la Poarta Alba Navodari.

”Aceste traductoare au echipat portile plane de la ecluzele romanesti, a fost o premiera mondiala din cate tin eu minte, pentru ca s-a utilizat un alt sistem pentru sincronizare decat cel clasic. Daca nu ar fi acest traductor, poarta s-ar bloca in ghidaje, lucru care echivaleaza cu o catastrofa, pentru ca in faza urmatoare se pot rupe rolele, se poate avaria poarta si se poate goli lacul de acumulare sau ce este”, ne-a explicat Dan Rau.

Timisoreanul spune ca n-a primit niciun ban pentru inventia sa, dar nici macar nu i-a mai apartinut, pentru ca legislatia era ”o marsavie”: pe vremea lui Ceausescu, ca sa brevetezi o inventie trebuia sa o cedezi statului roman, asa ca inventatorul isi pierderea drepturile. Legislatia s-a schimbat insa dupa Revolutie si inventiile nu mai trebuie cedate statului.

Aceasta nu este insa singura inventie a sefului Observatorului Seismologic din Timisoara. A mai creat inca un dispozitiv, prin 1986: o paleta pentru agregate eoliene de mare putere, cu autoreglare, care stie sa gaseasca fara ajutor unghiul de instalare. Se numeste pala cu franare aerodinamica progresiva. La acea vreme, Romania a pornit un program cu agregate eoliene, s-au instalat doua pe Semenic, dar dupa Revolutie s-au furat… ”Ar fi fost un potential fantastic pentru Romania, acum au venit sa ni le vanda olandezii si danezii”, marturiseste Dan Rau.

Cel mai important ”copil” al lui Dan Rau, strans legat de domeniul sau de activitate, este un dispozitiv de inchidere rapida a unui robinet, care inchide la soc seismic gazele naturale. Se pune practic dupa contorul de gaz, dar din pacate zace intr-o incapere la sediul Observatorului Seismologic din Timisoara. Nu a putut fi folosit niciodata, deoarece nu poate fi omologat, adica sa existe obligativitatea instalarii acestui dispozitiv, desi este brevetat la OSIM – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

”Toate statisticile arata un fenomen: in situatia producerii unui seism distrugator, pagubele cele mai mari nu le produse seismul in sine, ci efectele colaterale, respectiv exploziile si incendiile care urmeaza dupa socul seismic, singura cauza fiind retelele de distributie cu gazele naturale, periculoase mai ales in spatii inchise”, explica inventatorul timisorean.

Dispozitivul sau este medaliat cu aur la EcoInvent 2003, eveniment organizat de Societatea Inventatorilor din Romania.

”Toti cei pe care ii cunosc eu mi-au zis ca daca ma duc la saloanele de la Geneva sau de la Bruxelles, ma copiaza asiaticii fara drept de apel, mi-au spus ca ar fi cea mai mare prostie sa ma prezint la un salon international. Atata timp cat nimeni nu foloseste robinetul, eu nu castig nimic, doar pierd. in fiecare an trebuie sa reinnoiesc licenta, platesc peste 1.000 de lei. il tin in viata doar de ambitie, pentru ca am certitudinea ca intr-o noapte va fi un cutremur distrugator si mii de oameni vor muri pentru ca aceasta inventie nu a fost promovata de nimeni”, ne-a declarat inventatorul Dan Rau.

Desi nimeni nu poate folosi robinetul inventat de Rau, au existat o groaza de cereri de la timisoreni. Inventatorul nu-l poate produce insa nici macar la scara mica, deoarece instalarea lui este ilegala. Aceste intamplari l-au facut pe timisorean sa decida sa nu mai breveteze nicio inventie.

”M-am jurat ca nu mai depun niciun brevet de inventie, atata vreme cat scara valorilor este cum este la noi. De unde sa iau bani ca sa platesc taxele? Un brevet ajunge la mii de euro, poate costa in medie 1.000 de euro. Trebuie facuta documentatia si inventia sa fie inregistrata la OSIM, iar apoi, in fiecare an, se plateste taxa de mentinere. Cel mai mare capital, care ar fi inventivitatea acestui popor, nu numai ca n-a fost stimulat, dar a fost de-a dreptul infranat. Daca statul roman ar fi stimulat inventatorii, macar la nivelul la care sunt stimulati sportivii, eu cred ca Romania ar fi avut foarte mult de castigat. Cei mai valorosi ingineri cu care am colaborat de-a lungul timpului au plecat din tara tocmai din cauza asta… O inventie se naste foarte greu, sunt sute de nopti nedormite de efort intelectual. Mai este si teama de furt, daca le brevetez si cineva imi fura ideea, trebuie sa platesc si un avocat ca sa merg in instanta si sa imi apar drepturile”, conchide Dan Rau.

Inventatorii din Timisoara nu sunt constituiti in vreo asociatie. Exista un club la nivel national, numit Congresul National al Cercetatorilor si Inventatorilor din Romania.

”Sunt foarte multi in Romania, dar noi ii avem pe cei mai de elita, spuma inventatorilor. Sunt in jur de 200 in asociatia noastra si conducem si Forumul Mondial al Cercetatorilor si Inventatorilor, in care sunt inclusi inventatori din 36 de tari”, ne-a spus Radu Marin, presedintele organizatiei.

Robotul 958 si ora exacta de la Timisoara

Revolutionarul Lorin Fortuna, fost conferentiar universitar la Universitatea Politehnica Timisoara, este autorul robotului telefonic care putea fi apelat la numarul 958 si, cu o voce metalica, iti dadea ora exacta cu precizie de o secunda. Aceasta inventie a fost realizata in cadrul unui contract de cercetare incheiat, inainte de 1989, intre institutia de invatamant superior din Timisoara si Ministerul Telecomunicatiilor. Beneficiarii acestui sistem cu vorbire artificiala pentru telecomunicatii au fost atat de incantati de utilitatea sa practica, incat l-au introdus in retea la putin timp de la ultimele demonstratii experimentale.

Robotul de transmitere prin telefon a orei exacte made in Timisoara a fost montat in cadrul Directiei de Telecomunicatii a Municipiului Bucuresti, in Palatul Telefoanelor, iar intre 1989 si 2008 a dat ora exacta in toata tara… De altfel, colectivul Catedrei Electronica, Automatica si Masuri din cadrul Institutului Politehnic Timisoara, unde Lorin Fortuna a devenit cadrul didactic in anul 1976, a realizat, in premiera nationala, mai multe inventii din domeniul prelucrarii vorbirii.

Este vorba despre primul aparat ce permitea recunoasterea automata a vorbirii, pentru un vocabular limitat si mai multi vorbitori (1983), primul sistem de dialog in timp real om-calculator (1984), primul sistem de comanda pentru roboti prin intermediul vorbirii (1985), precum si primul sintetizator automat de vorbire destinat realizarii unui serviciu special, in cadrul retelei telefonice nationale. Importanta acestei inventii a fost recunoscuta, in 1996, si de mediul academic, prin selectarea Robotului 958 pentru acordarea Premiului Academiei Romane.

„Premiul Academiei Romane reprezinta suprema consacrare profesionala pentru un inginer. Ma pregateam sa sarbatoresc, cand, intr-una din zile, am fost anuntat de secretarul stiintific al Academiei Romane din acea vreme, stefan Iancu, ca premiul meu s-a anulat. Am ramas perplex! Imediat m-am urcat in tren si am plecat la Bucuresti pentru a cere explicatii. in cadrul unei audiente la academicianul Mihai Draganescu, seful Sectiei Tehnologia Informatiei din Academia Romana, am fost anuntat ca unul dintre cele doua premii de la Sectiunea Informatica a fost anulat, iar din evaluarea celor doua lucari care ar fi trebuit premiate, cea a candidatului din Bucuresti s-a dovedit a fi, evident, mai valoroasa. Mi s-a explicat ca din ratiuni ce tineau de valoarea in bani a premiilor, din doua s-a facut numai unul”, povesteste Lorin Fortuna.

In viziunea sa, desfiintarea premiului poate fi pus pe seama rivalitatii dintre Bucuresti si Timisoara, mai cu seama dupa ce s-a reclamat faptul ca Bucurestiul a confiscat Revolutia.

Universitatile, un rol important in dezvoltarea inventicii timisorene

Universitatile din Timisoara au reprezentat de-a lungul timpului una dintre cele mai importante baze de selectie a inventatorilor banateni. Rezultatele produselor create de universitarii timisoreni au fost premiate peste hotare si la nivel national, au beneficiat de recunoastere la cele mai importante expozitii din Europa si nu numai si au adus un plus de notorietate si calitate capitalei Banatului si vietii academice si stiintifice de pe malurile Begai.

„In Universitatea Politehnica Timisoara au fost realizate de cadrele didactice si cercetatorii stiintifici mai multe inventii referitoare la aparate sau aparatura de natura tehnica. Din totalul de inventii realizate in ultimii ani, 24 se refera la aparatura tehnica si 25 pot fi incadrate la categoria tehnici de lucru si proceduri. Este de mentionat faptul ca toate inventiile mentionate sunt incluse in circuitul ISI (ISI Web of Knowledge – Thompson Reuters) de unde toata comunitatea stiintifica internationala poate sa le consulte”, explica prorectorul UPT, Daniel Dan.

Si la Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” Timisoara, cercetatorii isi fac treaba. „Avem unul dintre cele mai bune laboratoare medicale instrumentale din Estul Europei, dar ne situam inca departe de ceea ce se intampla in alte parti. in primul rand, la noi, cei care inventeaza sunt mai intai cadre didactice si abia apoi cercetatori”, explica Petru Matusz, directorul Departamentului de Cercetare din cadrul UMF Timisoara.

Acesta trece in revista si cateva dintre realizari. Printre acestea se numara si cateva metode experimentale de cultivare si folosire a celulelor stem. „Utilizarea celulelor stem reprezinta o adevarata revolutie in sistemul medical, iar faptul ca la Timisoara se dezvolta metode noi de folosire este un lucru extrem de important, mai ales pentru Laboratorul de imunologie din cadrul UMF”, sustine Petru Matusz. Chiar daca partea de inventica axata pe dispozitive nu se afla la cei mai inalti parametri, dezvoltarea si crearea unor protocoale de lucru in diverse domenii aduce un mare plus vietii medicale timisorene.

Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara a Banatului se lauda cu mai multe medalii obtinute la expozitiile de inventii din Europa. Medalia de aur la Expozitia de inventii Geneva 2010 pentru Preparat gemoterapic pentru tratamentul diabetului non-insulino-dependent pe baza de Momordica charantia este varful de lance din ultimii ani ai Agronomiei timisorene. Acesteia i se alatura si alte medalii de aur obtinute la diverse evenimente in Romania. Aparat si metoda de determinare a sexului genetic si Autolaborator cu echipament pentru transferul de embrioni la animale sunt numai doua din dispozitivele pentru care USAMVB a obtinut brevet de inventie. La fel, pentru multe proceduri si tehnici de lucru si produse noi, universitatea a primit brevete de inventie.

Universitatea de Vest din Timisoara a obtinut, de-a lungul timpului mai multe distinctii pentru realizarile sale. Dispozitive si tehnici de lucru in ceea ce priveste cresterea cristalelor este umai unul dintre domeniile care au primit recunoastere la nivel international.

Autori: Roxana Deaconescu, Miodrag Hojda, Gheorghe Ilas