La Multi Ani, Stefan, Fane, Stefania! Traditii si obiceiuri de Sfantul Stefan

Sfantul Stefan este sarbatorit a treia zi de Craciun. Numele Stefan inseamna in greaca veche cununa lui Dumnezeu. 400 de mii de romani isi sarbatoresc onosmatica de aceasta sarbatoare.

O veche traditie, implinita in ziua praznicului, se refera la icoana care-l infatisaza pe mucenicul martir: crestinii care se confrunta cu probleme de sanatate sau se judeca de multa vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine sa aduca in casa lor o icoana cu Sfantul Stefan, sfintita in aceasta zi.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit in imprejurari dramatice, iar pachetele cu mancare se impart si persoanelor tinere, care poarta numele primului mucenic Stefan.

In unele zone din Muntenia se prepara Painicile lui Stefan. Dintr-un aluat asemanator cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac painici in forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfantul Stefan, se sfintesc la biserica in ziua praznicului si se impart copiilor saraci

De asemenea, de Sfantul Stefan, se prepara si se impart mucenici cu miere si nuca, care amintesc de moartea lui muceniceasca.

Pentru sporul casei si pentru sanatatea rudelor cu probleme mari de sanatate, trebuie sa-l cinstim pe Sfantul Mucenic Stefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite in aceasta zi.

In ziua praznicului, este bine sa evitam deplasarile in zone montane si in locuri izolate, care ne pun viata in primejdie.

Numele de Stefan, Stefania sau derivatele lor il poarta aproximativ 300 de mii de barbati si 100 de mii de femei.

Sfantul Stefan, ucis cu pietre de farisei

Potrivit traditiei iconografica, acesta era tanar, frumos, cu un suflet deosebit. Profund, bun orator si un remarcabil psiholog, Sfantul Stefan era inzestrat cu un sentiment religios exceptional de cald si de puternic. Rar puteai intalni un suflet atat de delicat pentru un om cu o personalitate atat de puternica. Consecvent, ceea ce rostea prin cuvan indeplinea prin fapta.

Sfantul Stefan l-a cunoscut bine pe Hristos, iar scoala si-a facut-o la picioarele Mantuitorului. Datorita credintei sale, Sfantul a putut savarsi minuni si semne mari.

A predicat invataturile lui Iisus si a atras atentia fariseilor, astfel ca a fost condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritatile iudaice din Ierusalim, fiind primul martir crestin. In fata Sinedriului si-a manifestat credinta prin rugaciune, caci si sub loviturile primite el se ruga: „Doamne Iisuse primeste duhul meu: si, ingenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).

Impotriva acuzatiilor de blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu, Sfantul s-a aparat printr-un lung discurs la adresa celor care ii doreau moartea. „Cum au fost parintii vostri asa sunteti si voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit parintii vostri? si au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Carui vanzatori si ucigasi v-ati facut voi acum. Voi care ati primit Legea intru randuieli de la ingeri si n-ati pazit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Privilegiu unic al Sfantului Stefan, care a primit sfanta mucenicie, seamana izbitor cu drama de pe Golgota. El sta in fruntea nenumaratilor martiri care au marturisit credinta din Hristos ca fiu al lui Dumnezeu.

Se spune ca, in timp ce in el se aruncau pietre, ceva mai departe priveau, dandu-i puterea de a suferi cu demnitate acest martiriu, Maica Domnului, insotita de Sfantul Ioan. „O, cat ii era de dulce moartea, Sfantului, celui dintai mucenic, cu toate ca se afla intr-acea cruda ucidere cu pietre – caci privea la patimile lui din inaltimile ceresti, prea dulcele Iisus – iar din dealurile pamantesti, prea dulcea Mama, impreuna cu iubitul ucenic”.

Pe colina de la capatul Vaii Iosafat, la biserica ridicata in cinstea Sfantului Stefan, vin si se roaga crestini din toata lumea. Iar in apropierea bisericii se afla una dintre cele sapte porti ale cetatii, cu numele Sfantului, poarta prin care a fost scos din cetate si ucis cu pietre. Credinciosii bisericii au un cult deosebit pentru Sfantul Stefan. Numeroase biserici au ca hram pe Sfantul Stefan, iar crestinii, atat barbati, cat si femei, poarta cu mare cinste numele Sfantului.

Din anul 560, osemintele sale se afla in cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma.