Licitatia pentru cumpararea a 16 tramvaie noi pe baterii, cu autonomie mare, pentru Timisoara, blocata dupa cateva zile de la lansare. A fost depusa contestatie. Se reclama greseli si neclaritati in caietul de sarcini

TIMISOARA. Lansata in urma cu cateva zile, cea de-a doua licitatie pentru cumpararea de tramvaie noi pentru Timisoara a fost deja blocata. Printr-o contestatie depusa de Electroputere VFU Pascani direct la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

Aceasta dupa ce o alta licitatie a fost ratata in toamna anului trecut intrucat nicio firma nu s-a aratat interesata, din pricina faptului ca pretentiile Primariei Timisoara erau socotite prea mari.

CITESTE SI: Timisoara ar putea fi primul oras din Romania care cumpara tramvaie pe baterii cu autonomie mare. Cu peste 2,5 milioane de euro bucata 

Constructorii de la Pascani, cei care au modernizat si o buna parte dintre tramvaiele Armonia care circula acum la Timisoara, si cu care Primaria e in proces pentru aproape 1 milion de euro, reclama faptul ca in caietul de sarcini se gasesc o multime de greseli si neclaritati. Nu le-au semnalat direct la Primaria Timisoara, ci au mers direct la CNSC, blocand astfel procedura de achizitie.

Firma a depus o contestatie Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, „cu privire la prevederile documentatiei de Atribuire si a Caietului de Sarcini publicate de Municipiul Timisoara, in calitate de autoritate contractanta, rugandu-va sa dispuneti masurile de remediere a Documentatiei de Atribuire constand in obligarea Municipiului Timisoara sa modifice Documentatia de Atribuire, resectiv modificarea Caietului de Sarcini, dupa cum este detaliat la sectiunea de mai jos referitoare la fondul cauzei”.

Aceasta contestatie e insotita de un document in care specialistii de la Pascani au identificat mai multe principii care ar fi incalcate: cel al nediscriminarii, al tratamentului egal, principiul transparentei si cel al proportionalitatii.

Printre aspectele contestate se numara termenul de livrare, receptie, plata si garantie pentru cele 16 tramvaie.

In caietul de sarcini se precizeaza ca „primul tramvai va fi livrat in maximum 18 luni de la data primului ordin de incepere, inclusiv omologarea acestuia, iar restul tramvaielor vor fi livrate in maximul 12 luni de la ordinul de incepere”. Cei de la Pascani se arata confuzi si cer lamuriri. Solicita Primariei Timisoara „sa confirme ca livrarea restului tramvaielor se va face dupa livrarea primului tramvai, iar ordinul de incepere a productiei restului tramvaielor va fi emis dupa omologarea si livrarea primului tramvai. Astfel, cum este formulat in prezent, solicitarea pare imposibil de indeplinit, in contextul in care pentru primul tramvai este un termen de livrare de 18 luni de la ordinul de incepere, iar pentru restul de tramvaie termenul e de 12 luni, calculat tot de la ordinul de incepere”.

Tot in caietul de sarcini este prevazut ca tramvaiul sa fie „omologat in Europa si in Romania”, cerinta considerata de cei de la Pascani drept restrictiva „intrucat fiind vorba de un produs nou, proiectat si construit in conformitate cu specificatiile Municipiului Timisoara, va fi testat si omologat in Romania”.

De ce sa ceara Primaria Timisoara usi si culoare intre scaune diferite de standard pentru tramvaie

O alta ‘scapare’ reclamata de constructorii din Pascani e legata de dimensiunile usilor viitoarelor tramvaie.
In caietul de sarcini una dintre cerinte este ca „latimea minima a usilor de urcare = 1300 mm”, iar contestatarii cer reformularea „latime minima a usilor duble de urcare” si motiveaza ca, in caz contrar, s-ar putea ajunge la usi de dimensiuni duble fata de cele solicitate de Primarie.

Tot la acest capitol, inaltimea usilor e prevazuta de „cel putin 2100 mm si sa aiba o deschidere de cel putin 1300 mm”, iar cei de la Pascani sustin ca „usile trebuie sa aiba o inaltime de cerere fara restrictii de minim 1900 mm” si cer municipalitatii „sa stabileasca pentru usile de acces inaltimea de cel putin 2000 mm pentru asigurarea unei concurente cat mai largi”.

Cei care au intocmit documentatia Primariei au prevazut o latime minima de 650 mm pentru culoarul de trecere dintre scaunele garniturilor. Contestatarii atrag atentia ca standardul in domeniu e de 600 mm.

Primaria vrea uzura mica la rotile tramvaielor, contestatarul cere numar de kilometri

Reprezentantii Primariei Timisoara vor ca „uzura admisibila pe diametru a rotilor sa fie de 80 mm pentru care bandajele vor fi prevazute cu semnul limitei de uzura”. Cei de la Pascani cer renuntarea la o asemenea cerinta sustinand ca „nici rotile tramvaielor cu podea inalta nu au uzura adminisbila de 80 mm sau ale materialului rulant, in general. La acestea uzura admisibila pe diametru este de aproximativ 70 mm (de la marginea tesiturii exterioare a bandajului, la semnul limitei de uzura sunt sub 35 mm). Se poate solicita capacitatea de a utiliza rotile un anumit numar de kilometri, desi acesta este dependent de specificul infrastructurii”.

Cu ce viteza sa circule tramvaiul cand nu e conectat la reteaua de curent, 25 sau 50 km/h?

Cuiul lui Pepelea din caietul de sarcini anterior, care a dus la ratarea primei licitatii, a fost autonomia de mers a tramvaielor. Nicolae Robu isi dorea garnituri care ruleze chiar 60 de kilometri, in conditiile in care se produce o pana de curent.
Primaria a modificat substantial aceasta cerere precizand in noul caiet de sarcini „minim 10 km fara servicii auxiliare” si se contrazice in doua paragrafe succesive cu privire la viteza cu care se deplaseaza garnitura in conditii de autonomie. In prima faza, in caiet e prevazut ca „parametrii de tractiune sa fie identici ca si in cazul captarii energiei de la retea”, pentru ca ulterior sa fie scris ca „pentru mersul in regim autonom, tramvaiul, la capacitate maxima de incarcare, trebuie sa dezvolte parametrii de tractiune de la 50% din parametrii de tractiune asigurati, in conditii normale de captare a energiei electrice de la retea”.

Acestea sunt urmate de precizari legate de viteza: „viteza maxima admisa pe traseul destinat mersului autonom este de 50 km/h, conform prevederilor Codului Rutier”.

Contestatarii cer clarificari in aceste chestiuni vor sa stie daca „in cazul functionarii in regim autonom, parametrii de tractiune trebuie sa fie identici ca si in cazul captarii energiei electrice sau trebuie sa fie 50% din cei obtinuti in cazul captarii energiei electrice”, respectiv daca „in cazul functionarii in regim autonom parametrii de tractiune, care e viteza maxima pe care trebuie sa o atinga tramvaiul: 25 km/h sau 50 km/h”.

Totodata, constructorul se intreaba in ce conditii se determina parcursul in regim autonom, intrucat nu se specifica: caracteristicile liniei (declivitate, numar de curbe si caracteristicile lor), numarul de opriri, conditiile de mediu, dar si ce presupune „fara servicii auxiliare” si daca acest lucru inseamna „fara climatizare, fara iluminat”?

Ramane de vazut daca aceasta contestatie va fi admisa de catre catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si daca Primaria Timisoara va ataca decizia CNSC.

Valoarea contractului pentru achizita celor 16 tramvaie noi este estimata la peste 40 de milioane de euro fara TVA, aceasta insemnand mai bine de 2,5 milioane de euro/bucata. Era prevazuta insa si o suma mai mare, de peste 100 de milioane de euro, pentru situatia in care municipalitatea decide sa suplimenteze numarul de garnituri si sa cumpere 40 de tramvaie.

Firmele interesate sa aduca tramvaiele pentru Timisoara aveau termen pentru depunerea ofertelor 8 aprilie, insa acesta nu va mai putea fi respectat daca achizitia e blocata pana la clarificarea situatiei.

Va reamintim, Primaria Timisoara a fost data in judecata tocmai de firma constatara Electroputere VFU Pascani care solicita 750.000 de euro, reprezentand cheltuieli neprevazute in timpul operatiunii de modernizare a 16 dintre tramvaiele Armonia. Aceeasi firma a contestat si alte licitatii din tara pentru cumpararea de tramvaie, la Ploiesti, Braila si Galati.

Procesul cu Primaria Timisoara e pe rolul Tribunalului Timis de anul trecut.

UPDATE: Primarul Nicolae Robu: Autoritatea de achizitii publice poate prelungi perioada de clarificari. Cele ‘citate de firma din Pascani nu sunt in caietul de sarcini

„Formularile nu sunt in caietul de sarcini asa cum le-au prezentat cei de la Pascani, pretinzand ca le citeaza. Pot sa fie si erori, dar acum suntem in etapa de clarificari. Ei ar fi trebuit sa depuna cerere de clarificari, nu contestatie. De aceea exista aceasta cerere de clarificari.

Daca sunt scapari, ele trebuie remediate si se vor remedia. Eu nu ma amestec in licitatii, dar mi s-a spus exact ce va spun, ceea ce se pretinde a fi citate din caietul de sarcini, nu sunt citate, ci sunt cu mici modificari care schimba sensul.

Pe mine ma mira ca e a doua oara cand avem licitatia. De ce n-au venit acesti furnizori si la prima, chiar daca nu s-au prezentat cu oferta, sa spuna ca nu este cum trebuie. Se va clarifica totul pana la urma.

E un contract foarte important, valoric e foarte mare suma. Daca permite legea, cel care a facut caietul de sarcini va fi tras la raspundere. Nu poti sa pedeposesti un om la fiecare scapare. Important e, in primul rand, daca e de buna credinta, acolo unde este o greseala, sa se repare, dar nu poti sa-l califici din prima ca fiind incompetent.

La prima licitatie n-a fost o scapare cu bateriile, a fost doar o exigenta foarte inalta. Noi am cerzut ca furnizorii sunt mai puternici decat sunt in realitate. Ar fi putut sa faca acest lucru, a fost doar o pretentie nerealista. Autoritatea de achizitii publice poate prelungi perioada de clarificari„, a declarat primarul Nicolae Robu.