‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Apelor, cladirea simbol de la granita dintre cartierele Iosefin si Elisabetin, ce strajuieste malul canalului Bega, candva sediu al Politiei ori Sigurantei Statului
TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.
Opiniatimisoarei.ro continua campania Locuri de poveste din Timisoara, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.
In acest episod va prezentam Palatul Apelor, cladirea care asezata pe malul stang al canalului Bega, imediat ce cobori de pe podul Traian, mergand catre Iosefin. Imobilul a fost ridicat intr-o perioada in care Timisoara cunostea o dezvoltare accelerata sub conducerea primarului Carol Telbisz.
„In aceasta perioada au fost construite marile case cu unul si doua etaje pe strada Kossuth(azi Bv. Regele Carol I), pe Calea Hunyadi (azi Bv. 16 decembrie 1989) pana la pod, apoi pe malul stang al Begai(azi Splaiul Tudor Vladimirescu), pe strada Horvath Boldizsar(azi, str. Miron Costin). Prima a fost Societatea de regularizare a apelor Timis-Bega cu o casa pe colt cu doua etaje in apropierea podului Hunyadi(astazi podul Traian), avand intrarea pe Calea Hunyadi(azi Bv. 16 decembrie 1989) si pe Linke Begazeile(azi Splaiul Tudor Vladimirescu)„, se arata in volumul Vechea Timisoara, a primarului Josef Geml.
Cladirea a fost proiectata de arhitectul maghiar Leopold Baumhorn, de al carui nume se mai leaga, in Timisoara, si Palatul Lloyd sau Sinagoga din Fabric.
Lucrarile incep in baza unei autorizatii emise in 13 august 1900, sub conducerea arhitectului Karl Hart, cel care a fost si artizanul cladirii Liceului Emanuil Ungureanu, a Liceului Pedagogic Carmen Sylva sau Palatul comunitatii reformatei si bisericii acesteia.
Initial cladirea avea un singur etaj si era construita in stilul seccesion, fiind impodobita cu motive vegetale, geometrice si cu pesti, ultimele elemente facand trimitere si la destinatia cladirii. Constructia imobilului avea sa se incheie in 1902.
La finalul primului deceniu al secolului al XX-lea, imobilul sufera primele modificari. Constructorul Arthur Tunner adauga cel de-al doilea etaj cladirii. Avea sa ramana singura lucrare importanta facuta in cladire timp de mai bine de un secol.
Si, daca initial cladirea apartinea Societatii de regularizare a apelor Timis-Bega, de-a lungul timpului a fost sediu si pentru alte institutii. In 1923 aici functiona Prefectura Politiei, dar si Siguranta Statului, asa cum era numit la acea vreme Serviciul Secret, cel care a primit acest nume abia din noiembrie 1940. Intre 1924 si 1950, in Palatul Apelor a functionat si sindicatul proprietarilor care aveau interese pe cursurile de apa.
Cladirea a avut si o functiune educationala in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.
„In 1941 aici au mai functionat Decanatul Facultatii de Agronomie si Facultatea de Geografie a Universitatii din Cluj, refugiata aici in Timisoara in urma ocuparii Nord-Vestului Transilvaniei de statul maghiar„, scrie spotlight-timisoara.eu.
Din 1948 pana in 2002, palatul a fost atribuit Regionalei CFR Timisoara.
Dupa 1989, Directia Apelor a cerut retrocedarea cladirii, pe care a obtinut-o abia in 2007, iar trei ani mai tarziu au demarat si lucrarile de reabilitare. Dupa alti trei ani, acestea au fost sistate din cauza lipsei banilor.
„Jumatate din Palatul Apelor e gata. Este o minunatie, 3 milioane de euro e valoarea totala a lucrarilor, bani din bugetul statului. S-au investit jumatate, ne mai trebuie cam jumatate, noi speram ca o sa ii avem. E cumplit de lucru, e o cladire de 100 si ceva de ani, o cladire istorica. Daca am avea bani, am termina. Ce a fost dificil, partea de amenajare a podului, partea de refacere a fundatiei, nu ne-a venit sa credem ce-am gasit acolo, pereti pusi pe parchet„, spunea la acea vreme Dumitru Hepes, director de investitii la Administratia Bazinala de Apa Banat.
In 2016 proiectul a fost deblocat si in 2 ani de zile lucrarile la Palatul Apelor au fost finalizate.
A fost refacut acoperisul, au fost schimbate jgheaburile si burlanele. La mansarda s-au amenajat 24 de garsoniere, folosite pentru cazarea delegatiilor.
In interior a fost inlocuita tamplaria degradata: usi si ferestre, dusumele si lambriuri. S-au refacut pardoselile de mozaic si tencuielile, precum si elementele de rezistenta cu probleme, de exemplu unele bolti. S-au refacut retelele electrice si de apa–canalizare, iar in camere s-au montat instalatii de incalzire si climatizare. Spre curte s-a construit o noua casa a scarii, dotată cu lift.
Initial cladirea a fost extrem de bogat ornamentata, insa in decursul restaurarilor multe ornamente au fost modificate ori s-au pierdut. Totusi, unele ornamente au reusit sa fie reproduse dupa vechi fotografii sau dupa detalii ce mai decoreaza unele cladiri din Timisoara proiectate de Leopold Baumhorn. Vitraliile au fost reconditionate la Arad. Cladirea beneficiaza de iluminat arhitectural.
VIDEO: George Stefanita
Pareri
TIMISOARA mon armour 🙂
Ce palatul apelor, trebuia sa ramina doar cu denumirea , cladirea trebuia facuta muzeu,galerie de arta , biblioteca sau altceva similar nu sa beficieze de ea niste bugetari mult prea multi mult prea bine platiti si care muncesc mult prea putin,pacat de banii investiti in ea.
Iar bugetarii mutati undeva pe la marginea orasului in plin cimp,pe malul Timisului,ca doar cu asta se ocupa,nu sa strice un monument arhitectonic,care trebuie pastrat intact pentru a putea fi admirat si de generatiile viitoare.
Iar politia daca mai exista ar trebui sa ii amendeze zilnic ca isi parcheaza masinile numai pe trotuar,sau pentru ei nu se aplica oug 195 din 2002.
Corect! Nu merita bugetarii (ma refer la institutiile administrative) asa cladiri.
de acord, in principiu nu au ce cauta institutii publice in caldiri de patrimoniu. Ar trebui sa fie mutati intr-o cladire noua si mare in care sa incapa mai multe institutii pt a scuti cetateanul de drumuri inutile. Cladirile de patrimoniu sa fie muzee, hoteluri de 5 stele, sa fie pt expozitii.
Spuneti si voi o cladire monumental facuta de romani. Plomba facuta de Duiliu Marcu?
@Iaca asa
Catedrala Mitropolitană a fost construita de romani, care totodata s-au abținut sa tragă cu tunul în bisericile celorlalți, asa cum au făcut cei de la unio trio cu bisericile românești cand au avut ocazia.
Spune tu o universitate infintata de unio trio în Timisoara. TOATE au fost infintate de romani, care nu au interzis accesul celor de la unio trio.
Romanii au arătat ca vor și pot sa construiască împreună cu voi.
Plus. Consultati istoria anilor 1908 cu demersurile incepute pentru crearea unei scoli politehnice in Timișoara (documentatie completa) si aprobate de Budapesta, dar sistate de primul razboi mondial.
Apoi aceasta documentație , tradusă in l. Română a stat și la baza aprobarii – in doar cateva luni – înființării Scoalei Politehnicii din Timișoara (1921).
Au mutilat cladirea operei, gara si au construit o catedrala in stil turcesc in centru.
Dai cu bățul în baltă ficior ! Ce are sula cu prefectura, Duiliu Marcu ce a făcut se pare că o mulțime de proşti, inclusiv mătăluță, nu pricep Dar critică !
Dai cu bățul în baltă ficior ! Ce are sula cu prefectura, Duiliu Marcu ce a făcut se pare că o mulțime de proşti, inclusiv mătăluță, nu pricep Dar critică !
stati linistiti dragilor ca nu v-au facut altii nici o cladire si le au facut lor din jaful facut asupra teritorilor cucerite. Ca istoria sa intors in asa mod si ca teritoriile au fost recuperate cu tot cu unele cladiri, a fost doar soarta. Si Bucurestiul si Craiova au caldiri superbe de patrimoniu si sunt facute de romani nu de austrieci. Nu va facut nimeni nici un serviciu ba din contra au jefuit infinit mai mult decat caramiziile lasate in urma si astea de cele mai multe ori trudite de romani.
Citatele sunt din Sputnik? Adica cei 10% romani din Timisoara au fost „jefuiti” de ceilalti, 40% germani, 40% unguri, 10% sarbi, bulgari, evrei, tigani, etc.?
@huoo, Dan A
Catedrala este mai degrabă în stil anti-turcesc. Este în stil bizantin și a devenit un simbol al orasului. Da, modificarea fațadei operei este, cred, o mare greșeală. Procentele cu populația românească din Temeswar reflecta politica antiromaneasca dusa de autoritățile unio trio in Banat și Transilvania care împiedicau accesul romanilor în orașe, instituții, administrație, etc.
Cred ca trebuie sa privim mai mult la lucrurile care ne unesc și la viitor, nu la lucrurile care ne dezbina din trecut. Retorica de tip unio trio nu este de nici un folos.
A spus cineva ca au fost jefuiti romanii ? au fost jefuite teritoriile. Uiti ca banatul a fost colonizat, adica mai pe intelesul tau a fost colonie.
nici banatu nici dobrogea nu sunt teritorii romanesti. au fost ocupate de romani doar recent. Spre deosebire de alti colonisti, romanii mai mult au distrus decat au construit
De mult sunt curios sa-mi explice un roman venit din alte parti (Oltenia, Muntenia, caci moldovenii nu-si fac auzit glasul) care sunt argumentele conform carora ei au drepturi aici in Banat. Caci timisorenii/banatenii get-beget (expresie turceasca) nu au probleme cu alte etnii, Franz e la fel de bun ca Pavel, Joji sau Milan, cu totii ne-am nascut aici, am muncit cot la cot si am contribuit cu ce am putut la bunastarea orasului si ne-am bucurat de avantajele de a locui aici. Poate ca vopsim oua rosii in alta duminica, dar le mancam impreuna cand ne intalnim a doua zi la servici. Dar securoii de rit vechi nu se lasa, un articol despre o cladire de patrimoniu veche de aproape 120 de ani a trebui mutat inspre politica si daca e posibil sa semanam si niscaiva ura intre oameni si neaparat trebuie combatuta „exploatarea imperialista”. Nu-i asa, tovarasi?
Tu ce fel de teritorii crezi ca au fost? Intre 1552 si 1716 a fost pasalac turcesc. Dupa 1716 a fost in imperiul habsburgic pana la 1867 cand s-a transformat in imperiul austro-ungar, pana la 1918. Din 1918 la Romania. Pana in jurul anilor 1000 cand -au statornicit definitiv cele 7 triburi maghiare in Campia Panoinica si pana la Carpatii Rasariteni pe aici au trecut multe popoare migratoare. Ori daca ai sti ceva istorie, macar ai sti ca tocmai Banatul a fost colonizat prima data de Romani, pe la 105 ( de la Roma). Daca dupa 271 s-au retras nu inseamna ca aici au ramas „teritorii pustii”. Asa se intampla! Umele popoare au disparut in istorie, altele s-au creat. Si apoi in 150 si ceva de ani de stapanire romana, mai mult decat romanizarea nu s-a putut face. Nu vezi ce greu e si dupa 2000 de ani sa se formeze un stat puternic. Si pentru ca tot veni vorba de Roma, inchipueti ca din Imperiul Roman, dupa destramare ( cel de apus 476) s-a ales praful dintr-o PUTERE MONDIALA a acelor vremuri. Au aparut o multime de satulete in razboaie, unele cu altele, si mult timp au fost sub stapanirea Frantei, Spaniei sau Austriei. Abia la 1859-1866 s-a renascut ceva din acel imperiu, adica Italia, chiar daca mai mica. Deci, a cui ai vrea sa fie Banatul?
Habar n-ai de istorie, mai wolf.cele trei imperii din jurul teritoriilor românești hotărâri ce se va întâmpla cu acestea . N- am timp sa-ti explic ceea ce tu nu ai invatat in scoala. Banatul a fost luat de austrieci de la turci. Ți- am mai zis odată. Tot asa Dobrogea a fost luată de rusi de la otomani /turci, dupa razboiul Crimeii, dar nu de gratis ci in schimbul unei părți din Basarabia care a trecut în imperiul rus. Asta a rămas asa pana in zilele noastre. Doar stăpânii s- au schimbat.
Avem clădiri de preț și în județ nu numai în Timișoara (colonada la Buziaș), picturile de la Pietroasa etc. Oricum faceți o treabă excelentă tot așa 😀