‘Lumineaza orasul prin tine!’ va deveni un imbold pentru fiecare! Despre Timisoara ca un festival fara sfarsit, intr-un interviu cu Simona Neumann, director executiv Timisoara 2021, Capitala Culturala Europeana

TIMISOARA. Timisoara, la ceas de sarbatoare, e un oras preocupat de cea mai inalta misiune ce i s-a incredintat in ultimul sfert de veac, aceea de a reprezenta cu cinste Romania in 2021 cand va deveni Capitala Culturala a Europei. Despre ceea ce urmeaza si va duce la renasterea unei comunitati am aflat mai multe de la Simona Neumann, director executiv al Asociatiei Timisoara 2021, Capitala Culturala Europeana

Ce semnificație are Ziua Timișoarei pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană?

Ziua aceasta este foarte importantă pentru noi toți, timișorenii. În urmă cu 98 de ani, orașul nostru, cu puternice valențe europene, intra sub administrație românească, devenind parte a României mari și îmbogățind-o cu puterea ei economică, socială și culturală. Pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană, ziua aceasta este un moment de bucurie și mândrie și pentru că am reușit să unim comunitatea în jurul culturii și să dăruim orașului titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Adică, încă un prilej de a readuce urbea noastră în atenția întregii tări și a Europei.

Ce a însemnat momentul câștigării titlului pentru oraș?

A însemnat, în primul rând, o imensă bucurie, de la mic la mare. Anul trecut, după câștigarea titlului, în urma unei competiții europene acerbe, la care au paricipat 14 orașe românești, am văzut oameni fericiți pe stradă, în rândul artiștilor și al oamenilor de cultură, care consideră că obținerea acestui titlu reprezintă șansa dezvoltării Timișoarei pe termen lung. Proiectul Timișoara 2021 este, poate, cel mai important demers al comunității după Revoluția din 1989. Dar mai înseamnă și un moment în care conștientizăm responsabilitatea pe care o avem față de urbea în care trăim și față de întreaga țară, în calitate de ambasadori culturali.

Acum, la ceas de sărbătoare, dacă ar fi să faceți o retrospectivă, ați putea să ne spuneți, pe scurt, cum a început totul, cum v-ați pregătit și care au fost atuurile noastre?

În 2011, un grup de oameni din societatea civilă, împreună cu instituțiile de cultură, organizațiile non -guvernamentale, și câteva universități, sprijiniți de Primăria Municipaiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș puneau bazele Asociației Timișoara – Capitală Cultrală Europeană în scopul pregătirii candidaturii orașului nostru la prestigiosul titlu. Exista deja exemplu Sibiului, în 2007, și al avantajelor pe care un asemenea an cultural îl poate genera pe termen lung. Dar, ca orice început, a fost greu, iar implicarea concretă și, mai ales, drumul pe care îl avea de parcurs Asociația erau neclare. Eu am preluat conducerea executivă a asociației la începutul anului 2013, adică la puțin mai mult de un an de la înființarea ei. S-au schimbat multe pe parcurs: la început organizația nu avea bani, nu avea angajați, nu avea sediu, nu avea un mecanism de finanțare. Avea, însă, mai mult de 100 de membri din toate domeniile – administrativ, cultural, artistic, universitar, comunitatea de afaceri, mass media – cu foarte multe așteptări imediate. Apoi, din anul 2013, Primăria a devenit pricipalul finanțator al candidaturii, Timișoara 2021 fiind un proiect al orașului, în primul rând, iar Consiliul Județean a oferit o contribuție anuală mai mică, dar binevenită, alături de un spațiu de lucru pentru echipa de candidatură, în incinta Bastionului. Așa am început povestea.

Îmi amintesc că în primul an am avut 321 de întîlniri individuale cu diverși reprezentanți ai diverselor instituții și organizații, ori cu artiști independenți, din toate domeniile ca să simt pulsul orașului, să-i interiorizez nevoile, să-l înțeleg cu punctele sensibile, inconfortabile. Exista voință politică pentru candidatură, ceea ce era un bun început – fiind și un criteriu de selecție – , dar trebuiau identificate și cele mai eficiente modalități de a pune în mișcare asociația și mecanismele de finanțare. Pe parcursul acestor ani s-au tot adaugat orașe candidate și știam că nu momentul intrării în cursă conta cel mai mult, ci dacă se fac pașii relevanți pentru cerințele acestei competiții.
Am crezut în șansa Timișoarei încă de la bun început. Printre avantajele ei majore numărându-se trăsăturile ei multi- şi interculturale şi inclusive, integratoare; diversitatea oamenilor și a comunităților; poziţia geografică; viaţa culturală bogată a oraşului. Știam încă de pe atunci ca ne așteaptă multă muncă și o competiție acerbă. Mai știam că nu era vorba de un “concurs de frumusețe” și că nu se vor contabiliza realizările de până atunci, ci că trebuia conceput un proiect nou, European, vizionar. Ceea ce contează într-un asemenea concurs este forța argumentării, și susținera administrației locale și județene și participarea cetățenilor la tot acest demers al orașului.
Asociația a străbătut un drum lung, de cinci ani, de pregătire pentru concurs, de la nesiguranță și patriotism local la o evaluare onestă a problemelor Timișoarei de azi. Ne-am împotmolit, uneori, dar am luat-o de la capăt, încă o dată și încă o dată, pentru că oamenii ne-au fost alături în toată acestă perioadă.

La modul concret, ce semnificație are conceptul Timișoara 2021: “Luminează orașul prin tine!” (sau, în limba engleză: “Shine your light – Light up your city!”)?

Timișoara 2021 pornește de la povestea luminii dătătoare de speranță prin cultură și umanitate. Prin programele culturale pe care vrem să le cream pentru anul 2021 dorim să îi unim pe cetățenii orașului nostru într-o mare comunitate timișoreană din care să simtă că fac parte. Binecunoscutul „spirit al Timișoarei“ va fi reaprins – de această dată, prin cultură. În urmă cu aproape 28  de ani, timișorenii au ieșit în stradă pentru a se elibera de regimul totalitar. La momentul respectiv, viziunea alternativă nu era clară și multe lucruri au rămas neterminate. Intenția noastră este aceea de a redeschide discuția despre viitorul Timisoarei, de data aceasta în context european.
Conceptul și soganul nostru “Luminează orașul prin tine!” are o dublă semnificație: pe de o parte, este vorba de lumina care s-a aprins pe străzile Timișoarei în 1886, urbea noastră fiind prima din Europa continentală cu iluminat electric stradal, iar cea de-a doua semnificație este una metaforică. Este vorba de lumina din noi, de energia și forța civică a locuitorilor orașului, a comunităților care pot pune lucrurile în mișcare, dacă lucrează împreună.
Prin conceptul denumit metaforic “Luminează orașul prin tine!” creăm intervenții culturale relevante atât pentru europeni, care își pot redescoperi identitățile din noi unghiuri, cât și pentru concetățenii noștri.

Atuurile pe care am mizat sunt: fenomenul transfrontalier, Timișoara fiind situată într-o regiune europeană complexă și uneori problematică, la hotarele Serbiei și Ungariei, construind o punte culturală între Uniunea Europeană și vecinătate; multiconfesionalitatea/ spiritualitatea și interculturalitatea, mai ales că vorbim de o tradiție cosmopolită și ecumenical reunind 30 de grupuri culturale și entice și peste 18 religii; potențialul corelării inițiativelor antreprenoriale și culturale într-o regiune care are mare nevoie de oameni capabili și creativi, amenințată de emigrarea excesivă a tinerelor talente; recunoașterea nevoia protejării mediului și atragerea atenției asupra Canalului Bega, restabilind legătura Timișoarei cu sursa ei de apă și ruta de transport facil către Ungaria și Serbia; și axarea pe spații publice care continuă printr-o strategie de revitalizare urbană și stabilire a unor locuri deschise de întâlnire, într-un context european în care din ce în ce mai multe spații comune sunt acaparate de interese economice. Mai e un lucru important de menționat, și anume că mizăm și pe cooperarea transfrontalieră, cu vecinii noștri din Serbia și Ungaria și cu românii din aceste țări.

Prin ce se deosebește situația noastră de aceea a Sibiului, care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007?

Sibiul a deținul acest titlu în urma unei nominalizări, prin asociere cu statul Luxemburg. Nu a participat la o competiție, pentru că pe vremea aceea nu existau regulamentele din ziua de azi la nivel european. A fost, însă un moment extraordinar pentru țara noastră, iar Sibiul s-a dezvoltat și a devenit cunoscut în plan international datorită acelui an. Noi am candidat la acest titlu, așa cum spuneam, și va trebui să pregătim un program cultural amplu în următorii ani, conform unor norme europene, monitorizate de un juriu. Rezultatele vor fi extraordinare și pentru Timișoara, ca și în cazul Sibiului.

Ce faceți acum, cum vă pregătiți?

Pentru noi, programul Capitală Europeană a Culturii este un proces, nu un eveniment. Programul cultural TM2021 este construit în jurul oamenilor, al locurilor unde trăiesc și se întîlnesc și al modului în care formează relațiile și conexiunile cu ceilalți, cu împrejurimile lor și continentul pe care se află. În prezent, pregătim intervenții culturale în câteva cartiere, lucrăm la demararea unor cursuri de specializare pentru manageri culturali și mediatori culturali, care, la rândul lor, vor crea programul anului 2021, vom aduce în această toamnă câțiva artiști europeni care să lucreze cu artiștii timșoreni, precum Cirkus Cirkör din Suedia și Teatrul Odin din Danemarca. De la anul, vom da startul unor noi festivaluri în piețele publice și le vom diversifica pe cele existente, vom lucra mai intens cu toate comunitățile din oraș: maghiară, germană, sârbă, italiană, spaniolă, romă pentru a-i aduce laolată cu artiștii europeni. Ne vom întâlni cu reprezentanți ai principalelor orașe din apropierea granițelor vestice ale României (din Serbia și Ungaria), dar și cu românii din aceste spații pentru conceperea împreună a unor evenimente culturale în Timișoara și în Banatul istoric. “Luminează orașul prin tine!” va deveni, astfel, un imbold pentru fiecare.

Credeți că se vor uni aceste comunități pentru anul 2021?

Cu siguranță! Timișoara are un exercițiu de mai bine de două decenii de colaborare transfrontalieră în proiecte de dezvoltare durabilă cu Ungaria și Serbia. Mai mult, partenerii euroregionali ne-au fost alături și cu ocazia vizitei juriului la Timișoara, în urmă cu un an. Astfel, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din orașele Arad, Reșița, Deva, Luhoj, Hunedoara, Novi Sad, Zrenjanin, Pancevo, Kikinda, Mako, Szeged, Budapesta, Belgrad, Rijeka și-au exprimat, în cunoștință de cauză cu privire la tema candidaturii noastre, mesajele de susținere, alături de preprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara, ai Consiliului Județean Timiș, ai cultelor și ai minorităților din Timișoara. A fost un moment emoționant, de unitate în jurul orașului nostru. După nominalizare, am văzut cum atașamentul față de acest mesaj a prins și mai mult rădăcini în rândurile cetățenilor. Nici nu se putea altfel, conceptul și sloganul fuseseră create împreună cu ei. La fel vor fi și evenimentele culturale concepute pentru anul 2021.

Ce va fi diferit în 2021 și după față de ceea ce este Timișoara acum?

În anii următori se va declanșa procesul schimbării orașului prin programul cultural, proces care va continua și după anul 2021. Nicio problemă cu care se confruntă orașul în prezent nu va putea fi rezolvată sută la sută într-un timp atât de scurt, dar vor putea fi ameliorate printr-un proces participativ al cetățenilor la actul cultural.
Cultura devine un motor al schimbării, un ingredient important al democrației și al cetățeniei europene. De aceea, principala strategie care străbate dosarul nostru de candidatură, de la un capăt la celălalt, este implicarea și participarea publicului la actul cultural. Cu siguranță că după cinci ani, impactul titlului de Capitală Europeană a Culturii va fi o imagine mai europeană a orașului, mai mulți locuitori ai urbei vor participa la activitățile culturale, iar grupurile marginalizate și vulnerabile vor avea acces într-o proporție mai mare decât pană acum la spectacole.
Dar vom asista și la o economie mai bine conectată la viața culturală și democratică a orașului. Pe scurt, oamenii vor fi mai interesați de creația artistică, vor fi mai puțini pasivi la problemele urbei, orașul va avea o expunere internațională mai bună.
Apoi, va crește numărul turiștilor și al locurilor de muncă în diverse domenii: de la cele artistice, la cele privind industria hotelieră, serviciile din turism, industrii creative. Nu în ultimul rând, vom asista la îmbunătățirea infrastructrii din oraș și din județ și la restaurarea unor spații culturale care așteaptă de peste un sfert de secol acest lucru. Și toate acestea datorită culturii.

Care este pentru dumneavoastră momentul cel mai emoționant?

Nu pot să uit ziua în care, după câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, o doamnă mai în vârstă din cartierul Iosefin, unde locuiesc, m-a oprit pe stradă, și, cu lacrimi în ochi mi-a spus: “Sunt atât de bucuroasă, maică! M-a sunat fiu-meu din Germania unde lucrează de zece ani și mi-o spus că, acum că suntem Capitală, se va întoarce cu familia în Timișoara.” Înseamnă că a meritat…

Emoționant, într-adevăr. Și, în încheiere, ce le transmiteți timișorenilor, de ziua lor?

Să se bucure de această sărbătoare. Să fie mândri de orașul lor, să lucreze cu drag și să facă lucrurile temeinic, sa-și crească copiii și nepoții cu încredere într-o Timișoară mai prosperă. Trăim cu toții șansa acestui secol, șansa unui nou ciclu de dezvoltare a orașului și a regiunii pe termen lung. Este începutul unor noi speranțe pentru generații de timișoreni care, sper, să devină mai mândri de orașul lor. Iar anul 2021 va fi unul cum nu a mai fost altul. La mulți ani, Timișoara! La mulți ani, timișoreni!