Marile cazuri de coruptie din Timis, anchetate de procurorii DNA intr-un spatiu de nici 100 de metri patrati

TIMISOARA. Specializata in anchetarea marilor cazuri de coruptie si trimiterea dupa gratii a infractorilor cu functii si a miliardarilor de carton, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a devenit o structura incomoda chiar si pentru celelalte unitati ale Ministerului Public.

Nu putini sunt cei care considera ca infiintarea DNA ar fi reprezentat o cheltuiala inutila din banii publici, in conditiile in care aceleasi anchete puteau fi duse la bun sfarsit si de procurorii de la alte unitati de parchet, motiv pentru care, nu de putine ori, deasupra institutiei conduse de Daniel Morar a planat spectrul desfiintarii.

Aceasta dorinta a unora care vad in DNA o amenintare permanenta a reaparut in viata publica in urma cu o luna, cand premierul Victor Ponta si-a pus semnatura pe un document redactat de Consiliul National al Societatii Civile Romanesti, in care, printre altele, se prevedea desfiintarea DNA, ANI, CNSAS si CCR.

In timp ce premierul a acuzat ca avem de a face cu o intoxicare tipica de campanie, Consiliul National al Societatii Civile Romanesti, din care face parte si exoticul Sindicat al Cadrelor Militare Disponibilizate, a pus pe un site de pe internet documentul cu acordul “in principiu” a primului-ministru.

Mutarea DNA Timis in fostul sediu al SRI, o promisiune neonorata

Atitudinea anti-DNA a autoritatilor centrale de la Bucuresti se pastreaza, intr-o oarecare masura, si in teritoriu, in conditiile in care procurorii anticoruptie sunt nevoiti sa-si deruleze anchetele in spatii absolut improprii. Nici Timisoara nu face exceptie de la regula, in ciuda faptului ca, in ultima vreme, s-a vehiculat ideea ca Serviciul Teritorial al DNA va fi mutat in fosta cladire a SRI, de pe bulevardul Take Ionescu.

Deocamdata, autoritatile nu si-au respectat aceasta promisiune, iar procurorii si ofiterii DNA continua sa-si desfasoare activitatea intr-un spatiu de circa 100 mp, aflat la etajul trei al Palatului Dicasterial, iar perspectiva mutarii intr-un alt sediu, unde audierile sa nu se mai faca in biroul secretarei, devine tot mai indepartata.

“Ar fi trebuit sa ne mutam in fostul sediu al SRI Timis, unde am fi avut conditii mult mai bune pentru solutionarea cazurilor la care lucram, dar cineva s-a razgandit si acolo, in cladirea de pe Take Ionescu, urmeaza sa se mute un serviciu al Politiei Timis. Nu am inteles aceasta schimbare de optica, insa pare in consens cu eforturile unora in directia desfiintarii DNA”, ne-a declarat confidential unul dintre lucratorii anticoruptie din Timis. Cea mai fidela descriere a conditiilor de lucru a procurorilor DNA ne-a fost oferita, la vremea respectiva, de fostul sef al institutiei, Vlad Speriusi.

“Din cauza sediului mic, cu doar trei incaperi si un hol de trecere, uneori venim la serviciu dupa-amiaza sau seara, pentru a avea liniste. De exemplu, in biroul meu, care are circa 30 mp, stau cu un politist si cu doamna grefiera. in aceste conditii, este foarte greu sa asigur confidentialitatea anchei. Este foarte greu sa ne descurcam in acest spatiu, dar, deocamdata, astea sunt conditiile. Ma intrebati daca nu vom primi un sediu mai mare, tot aici, dupa terminarea lucrarilor de reparatii si consolidari? Un stiu ce sa va spun, este spatiul lor, noi aici suntem tolerati, depinde de procurorul general”, spunea, nu cu mult timp in urma, fostul sef al DNA Timisoara, dezamagit ca varianta mutarii unitatii pe care o conducea in fosta cazarma de pe str. Oituz nu mai putea fi luata in calcul, dupa ce cladirea tocmai fusese preluata de Universitatea de Vest.

Paradoxal, desi in perioada 1999 – 2004, in lucrarile de reparatii, consolidare si amenajare a Palatului Dicasterial din Timisoara au fost investite aproape 5 milioane de euro, mai-marii Parchetului General nu s-au gandit la o necesara extindere a sediului DNA, in schimb au fost amenjate birouri de 50 – 60 de metri patrati pentru sefii procurorilor de la unitatile de parchet locale.

Prima operatiune a DNA Timisoara, un flagrant esuat in barul Java

Reticenta autoritatilor locale si judiciare pentru DNA Timisoara poate fi pusa si pe seama ratarii lamentabile a primei operatiuni “sub acoperire” a procurorilor anticoruptie locali. In octombrie 2002, flagrantul organizat in barul Java pentru prinderea unui angajat corupt al Directiei Regionale Vamale Timisoara a esuat in mod inexplicabil. Marius Grozavu, inspector in cadrul Compartimentului Executari silite a DRV Timisoara, a reusit sa dispara din bar, chiar dupa ce anchetatorii au presupus ca a fost mituit cu suma de 250 de dolari.

Lipsa de experienta a procurorilor anticoruptie, care erau la prima actiune de anvergura de dupa infiintarea DNA, a permis urmaritului sa plece cu “corpul delict” asupra sa, intrucat politistii din dispozitiv nu primisera la timp ordinul de retinere. Arestarea inspectorului s-a facut, totusi, la cateva ore de la ratarea prinderii in flagrant, dupa ce colega sa de serviciu, Diana Popescu, retinuta in urma flagrantului, a recunoscut ca in acel bar s-au primit 500 de dolari, suma din care fiecare s-a ales cu jumatate.

Denuntarea celor doi inspectori a fost facuta de Octavian Tasca, un om de afaceri care a sesizat DNA ca i se pretind bani pentru oprirea procedurilor unei executari silite. in ciuda faptului ca flagrantul a esuat, Marius Grozavu a fost trimis in judecata pentru luare de mita si, in final, inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat la trei ani de inchisoare, cu suspendare conditionata a pedepsei. Ulterior, condamnatul s-a plans la CEDO ca a ramas inchis, desi mandatul de arestare ii expirase si ca a executat un an si jumatate de puscarie, in conditiile in care primise o pedeapsa cu suspendare.