Marilen Pirtea, noul rector al Universitatii de Vest: Voi consolida departamentul de proiecte europene de la universitate!
[caption id="attachment_134076" align="alignleft" width="450" caption="Marilen Pirtea, rector Universitatea de Vest"]
[/caption]
Domnule Pirtea ati castigat alegerile cu peste 80%. Un procent covarsitor. Cum ati convins electorii?
In primul rand, ceea ce ma bucura foarte mult este faptul ca participarea la vot a fost una covarsitoare, peste 95% din cate stiu eu, ceea ce inseamna ca lumea academica din Universitatea din Timisoara si-a dorit o schimbare, si-a dorit sa se implice, fapt care i-a adus la vot si a aratat ca le pasa. Faptul ca deja exista un cvorum de participare la alegeri si fiind doar 2 candidati, cu siguranta nu se punea problema existentei unui tur 2.
Repet, un numar mare de participanti la vot si care a sustinut proiectul meu managerial imi da foarte mult de gandit si asa cum am mai spus, acest lucru ma bucura pe de o parte, dar pe de alta parte ma constientizeaza ca lumea mi-a incredintat incredere si ca are mari asteptari de la mine. Acest lucru nu poate decat sa ma motiveze, sa ma mobilizeze si sa ma constientizeze de faptul ca greul abia de acum incepe si ca toate acele fraze puse pe hartie intr-un proiect managerial trebuie sa devina, mai devreme sau mai tarziu, realitate.
Sunteti cel mai tanar rector din istoria Universitatii de Vest, la 39 de ani. De obicei tineretea e asociata cu lipsa experientei. Totusi nu a contat lucrul acesta in alegeri. A fost un atu varsta dumneavostra in lupta?
Sincer, asa cum am mai spus si in diferitele discursuri in campania electorala pe la diferite facultati si departamente, unul dintre principalele mele defecte pe care mi le aud spuse de colegi este faptul ca sunt prea tanar. Si faptul ca m-am dus si am consultat o serie de dictionare, de carti, unde sa gasesc o lista a defectelor umane. Si nicaieri varsta, ca tinerete, nu am constatat-o ca un defect. Si pana la urma, categoric, experienta, ce inseamna de fapt? Adica o numaram in ani, in zeci de ani, in zile sau poate si in intensitatea cu care ne traim fiecare zi si ceea ce facem in fiecare zi intr-un anumit domeniu.
Si pot sa spun ca in ultimii 8 ani de zile, viata mea a fost mai mult asociata cu aceasta institutie (Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, n. red.), ca timp fizic, in fiecare zi, decat cu orice alt aspect colateral. Faptul ca zilnic inainte de ora 8 sunt la serviciu si plec de multe ori in momentul in care sting becul in facultate m-a ajutat foarte mult si nimic din ceea ce muncim intr-un anumit domeniu nu inseamna timp pierdut pentru ca pana la urma este o experienta pentru noi, care la un moment dat in viata ne va folosi. Iata ca acest lucru s-a intamplat si acum.
Dupa 8 ani de zile muncind si decizand pentru cea mai mare facultate din universitate, care reprezinta o treime din toata Universitatea de Vest, cred ca lumea si-a dat seama ca aceasta este directia si ca in multe domenii FEAA, in ultimii 4 ani, s-a lansat pe o orbita ascendenta, una dinamica, una in care s-a constientizat ca aceasta este directia in care trebuie sa mearga invatamantul universitar.
Pentru ca dinamismul contextului national si european al educatiei este unul care nu ne mai permite sa stam mult pe ganduri, sa cugetam, ci necesita si cere mai multa actiune si mai multa implicare. Si, din cate mi-am dat seama, colegii din Universitatea de Vest si-au dat seama, au constientizat acest lucru si doresc punerea in aplicare a acestor obiective pe care le-am propus pentru UVT in urmatorii 4 ani.
Universitatile scot absolventi pe banda rulanta. Putini dintre ei ajung sa profeseze in domeniul specializarii. Cum aveti de gand sa corelati oferta educationala cu cerintele de pe piata muncii?
Am spus de multe ori: nu stiu daca numarul studentilor este cel gresit sau este mare. Depinde la ce ne raportam sau cu ce ne comparam. Momentan cred ca este insuficient dezvoltata capacitatea de absorbtie a mediului economico-social de catre absolventi cu studii superioare. Cred ca mediul de firme, de companii nu este inca suficient de potent pentru a absorbi un asemenea numar de absolventi. Deci nu cred ca problemele trebuie cautate doar in cadrul universitatilor, ca un numar mare studenti. Daca ne uitam la media europeana de numar de studenti pe mia de locuitori suntem clar sub medie ca si tara.
Cred ca o potentare a mediului economic si social ar solutiona aceste probleme si, mai mult, relatia noastra ca universitate, o relatie mai buna cu mediul de afaceri pentru a vedea care sunt nevoile pe care le au acestia, pentru a adapta curriculele universitare cu nevoile practice ale mediului de afaceri astfel incat absolventii nostri sa fie bine pregatiti, nu doar teoretice, ci si practice, pe care mediul de afaceri si le doreste, astfel incat atunci cand isi cauta un loc de munca sa aiba competentele pe care companiile si le doresc de la studentii nostri.
Asta inseamna atragerea companiilor in universitate.
Da, am trecut si in planul managerial si infiintarea unor consilii consultative cu reprezentanti de marca ai mediului economico-social-cultural din zona, care sa dea mai multe repere legate de ce ar trebui sa cuprinda o serie de programe analitice, programe de invatamant, evident in limitele competentelor lor pentru ca noi facem facultate, parte stiintifica, nu scoatem simpli lucratori.
Dar cu siguranta aceste lucruri vor fi imbinate si optimizate in practica mult mai reala si mai puternica cu firmele. Deci nu doar pe hartie, astfel incat noi, de exemplu, in afara de Economie, avem 1.500 de studenti de anul II care fac practica. Toti sunt angrenati in 3 proiecte europene, finantate european, prin care fac practica la companii. Acolo au tutori si prin asta e, intr-adevar., o activitate de practica reala, nu doar una fictiva, pe hartie.
Ar fi oportuna reintroducerea admiterii? De ce?
Aici sunt diferite abordari. Cred ca oportunitatea acestei decizii ar fi in momentul in care se decide la nivel national un cadru unitar in ceea ce priveste admiterea. Pentru ca daca, intr-un domeniu concurential, cum este cel economic, noi introducem admitere si in multe universitati private, unde este un alt nivel de calitate, nu exista admitere, au si taxe mai mici, cu siguranta studentii migreaza.
De exemplu, in anul acesta a fost minimul istoric din ultimii 64 de ani in ceea ce inseamna natalitatea si numarul casatoriilor in Romania. E clar ca acest lucru se va observa peste 10-12 ani in mediul universitar, dar este un semnal. Deci nu se poate pune problema de a gasi forme de a reduce numarul studentilor. Eu as fi adeptul unei translatari, a unei experiente a Bacalaureatului, legata de rigoare, la nivel de licenta si de dizertatie si la doctorat. O selectie mai lejera la intrare, dar la finalizarea studiilor sa fie o selectie mult mai riguroasa.
Dar, nu ar avea de castigat toata lumea dintr-un invatamant bazat pe calitate si nu pe cantitate?
Ba da. Cu siguranta. Dar, spre exemplu, eu sunt membru Consiliului National al Finantarii invatamantului Superior din Romania si problema se pune in schimbarea sistemului de finantare la nivel national. Pana acum a existat finantarea pe student. Dam universitatii finantare pe student, locuri fara taxa etc. Acum se face finantare pe formatie de studii. Formatia de curs este de 50 de studenti. Cea de seminar este de 25.
Si primesti finantare timp de 3 ani de zile pentru o grupa de 50 de studenti, cu conditia ca la finalizarea studiilor sa termine minim 50% din ei. Deci, daca la final sunt absolventi 26 de studenti, ai primit, timp de 3 ani, finantare pe 50 de studenti. Si-atunci, numarul nu conditioneaza faptul ca 24 de studenti o sa cada si n-o sa promoveze, ca sa spunem domnule, dar pierdem finantarea daca nu-i trecem. Nu-ti fa probleme. Triaza. Si-atunci faci calitate. Daca ramai cu 26 de toti, eu primesc finantare tot pentru 50.
Care o sa fie primul lucru pe care il faceti din functia de rector? In afara numirii prorectorilor...
In management exista regula celor 100 de zile. Daca intr-o suta de zile din momentul in care ai fost numit si ti s-au dat toate parghiile de a actiona nu dai semnale clare ca lucrurile merg in directia in care ti-ai propus in plan managerial, nu vei reusi sa faci acest lucru nici in urmatorii 4 ani. Cu siguranta in cele 100 de zile trebuie sa existe o serie de directii clare din care lumea sa constate ca exista o alta abordare, un alt stil si care sa le mentina oamenilor increderea si speranta ca ceea ce au sustinut, in urmatorii 4 ani se va intampla factic, ca implementare a proiectului managerial.
Cu siguranta prima data voi consolida departamentul de proiecte europene de la universitate, cu riscul de a-l slabi pe cel de la FEAA si a muta o parte din angajatii de aici acolo pentru ca sunt experimentati, stiu, si sa accesam cat mai multe proiecte pentru universitate.
Cu siguranta va fi dezvoltat si un departament de imagini si comunicare, stabilirea unor proceduri de lucru clare in interior, in aparatul administrativ, pe partea de marketing a universitatii, implicarea ei ca si expertiza la nivel local, judetean, regional, crearea unui pol de comunicare in ceea ce priveste deciziile la toate nivelurile.
Marilen Pirtea, rector Universitatea de Vest
Domnule Pirtea ati castigat alegerile cu peste 80%. Un procent covarsitor. Cum ati convins electorii?
In primul rand, ceea ce ma bucura foarte mult este faptul ca participarea la vot a fost una covarsitoare, peste 95% din cate stiu eu, ceea ce inseamna ca lumea academica din Universitatea din Timisoara si-a dorit o schimbare, si-a dorit sa se implice, fapt care i-a adus la vot si a aratat ca le pasa. Faptul ca deja exista un cvorum de participare la alegeri si fiind doar 2 candidati, cu siguranta nu se punea problema existentei unui tur 2.
Repet, un numar mare de participanti la vot si care a sustinut proiectul meu managerial imi da foarte mult de gandit si asa cum am mai spus, acest lucru ma bucura pe de o parte, dar pe de alta parte ma constientizeaza ca lumea mi-a incredintat incredere si ca are mari asteptari de la mine. Acest lucru nu poate decat sa ma motiveze, sa ma mobilizeze si sa ma constientizeze de faptul ca greul abia de acum incepe si ca toate acele fraze puse pe hartie intr-un proiect managerial trebuie sa devina, mai devreme sau mai tarziu, realitate.
Sunteti cel mai tanar rector din istoria Universitatii de Vest, la 39 de ani. De obicei tineretea e asociata cu lipsa experientei. Totusi nu a contat lucrul acesta in alegeri. A fost un atu varsta dumneavostra in lupta?
Sincer, asa cum am mai spus si in diferitele discursuri in campania electorala pe la diferite facultati si departamente, unul dintre principalele mele defecte pe care mi le aud spuse de colegi este faptul ca sunt prea tanar. Si faptul ca m-am dus si am consultat o serie de dictionare, de carti, unde sa gasesc o lista a defectelor umane. Si nicaieri varsta, ca tinerete, nu am constatat-o ca un defect. Si pana la urma, categoric, experienta, ce inseamna de fapt? Adica o numaram in ani, in zeci de ani, in zile sau poate si in intensitatea cu care ne traim fiecare zi si ceea ce facem in fiecare zi intr-un anumit domeniu.
Si pot sa spun ca in ultimii 8 ani de zile, viata mea a fost mai mult asociata cu aceasta institutie (Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, n. red.), ca timp fizic, in fiecare zi, decat cu orice alt aspect colateral. Faptul ca zilnic inainte de ora 8 sunt la serviciu si plec de multe ori in momentul in care sting becul in facultate m-a ajutat foarte mult si nimic din ceea ce muncim intr-un anumit domeniu nu inseamna timp pierdut pentru ca pana la urma este o experienta pentru noi, care la un moment dat in viata ne va folosi. Iata ca acest lucru s-a intamplat si acum.
Dupa 8 ani de zile muncind si decizand pentru cea mai mare facultate din universitate, care reprezinta o treime din toata Universitatea de Vest, cred ca lumea si-a dat seama ca aceasta este directia si ca in multe domenii FEAA, in ultimii 4 ani, s-a lansat pe o orbita ascendenta, una dinamica, una in care s-a constientizat ca aceasta este directia in care trebuie sa mearga invatamantul universitar.
Pentru ca dinamismul contextului national si european al educatiei este unul care nu ne mai permite sa stam mult pe ganduri, sa cugetam, ci necesita si cere mai multa actiune si mai multa implicare. Si, din cate mi-am dat seama, colegii din Universitatea de Vest si-au dat seama, au constientizat acest lucru si doresc punerea in aplicare a acestor obiective pe care le-am propus pentru UVT in urmatorii 4 ani.
Universitatile scot absolventi pe banda rulanta. Putini dintre ei ajung sa profeseze in domeniul specializarii. Cum aveti de gand sa corelati oferta educationala cu cerintele de pe piata muncii?
Am spus de multe ori: nu stiu daca numarul studentilor este cel gresit sau este mare. Depinde la ce ne raportam sau cu ce ne comparam. Momentan cred ca este insuficient dezvoltata capacitatea de absorbtie a mediului economico-social de catre absolventi cu studii superioare. Cred ca mediul de firme, de companii nu este inca suficient de potent pentru a absorbi un asemenea numar de absolventi. Deci nu cred ca problemele trebuie cautate doar in cadrul universitatilor, ca un numar mare studenti. Daca ne uitam la media europeana de numar de studenti pe mia de locuitori suntem clar sub medie ca si tara.
Cred ca o potentare a mediului economic si social ar solutiona aceste probleme si, mai mult, relatia noastra ca universitate, o relatie mai buna cu mediul de afaceri pentru a vedea care sunt nevoile pe care le au acestia, pentru a adapta curriculele universitare cu nevoile practice ale mediului de afaceri astfel incat absolventii nostri sa fie bine pregatiti, nu doar teoretice, ci si practice, pe care mediul de afaceri si le doreste, astfel incat atunci cand isi cauta un loc de munca sa aiba competentele pe care companiile si le doresc de la studentii nostri.
Asta inseamna atragerea companiilor in universitate.
Da, am trecut si in planul managerial si infiintarea unor consilii consultative cu reprezentanti de marca ai mediului economico-social-cultural din zona, care sa dea mai multe repere legate de ce ar trebui sa cuprinda o serie de programe analitice, programe de invatamant, evident in limitele competentelor lor pentru ca noi facem facultate, parte stiintifica, nu scoatem simpli lucratori.
Dar cu siguranta aceste lucruri vor fi imbinate si optimizate in practica mult mai reala si mai puternica cu firmele. Deci nu doar pe hartie, astfel incat noi, de exemplu, in afara de Economie, avem 1.500 de studenti de anul II care fac practica. Toti sunt angrenati in 3 proiecte europene, finantate european, prin care fac practica la companii. Acolo au tutori si prin asta e, intr-adevar., o activitate de practica reala, nu doar una fictiva, pe hartie.
Ar fi oportuna reintroducerea admiterii? De ce?
Aici sunt diferite abordari. Cred ca oportunitatea acestei decizii ar fi in momentul in care se decide la nivel national un cadru unitar in ceea ce priveste admiterea. Pentru ca daca, intr-un domeniu concurential, cum este cel economic, noi introducem admitere si in multe universitati private, unde este un alt nivel de calitate, nu exista admitere, au si taxe mai mici, cu siguranta studentii migreaza.
De exemplu, in anul acesta a fost minimul istoric din ultimii 64 de ani in ceea ce inseamna natalitatea si numarul casatoriilor in Romania. E clar ca acest lucru se va observa peste 10-12 ani in mediul universitar, dar este un semnal. Deci nu se poate pune problema de a gasi forme de a reduce numarul studentilor. Eu as fi adeptul unei translatari, a unei experiente a Bacalaureatului, legata de rigoare, la nivel de licenta si de dizertatie si la doctorat. O selectie mai lejera la intrare, dar la finalizarea studiilor sa fie o selectie mult mai riguroasa.
Dar, nu ar avea de castigat toata lumea dintr-un invatamant bazat pe calitate si nu pe cantitate?
Ba da. Cu siguranta. Dar, spre exemplu, eu sunt membru Consiliului National al Finantarii invatamantului Superior din Romania si problema se pune in schimbarea sistemului de finantare la nivel national. Pana acum a existat finantarea pe student. Dam universitatii finantare pe student, locuri fara taxa etc. Acum se face finantare pe formatie de studii. Formatia de curs este de 50 de studenti. Cea de seminar este de 25.
Si primesti finantare timp de 3 ani de zile pentru o grupa de 50 de studenti, cu conditia ca la finalizarea studiilor sa termine minim 50% din ei. Deci, daca la final sunt absolventi 26 de studenti, ai primit, timp de 3 ani, finantare pe 50 de studenti. Si-atunci, numarul nu conditioneaza faptul ca 24 de studenti o sa cada si n-o sa promoveze, ca sa spunem domnule, dar pierdem finantarea daca nu-i trecem. Nu-ti fa probleme. Triaza. Si-atunci faci calitate. Daca ramai cu 26 de toti, eu primesc finantare tot pentru 50.
Care o sa fie primul lucru pe care il faceti din functia de rector? In afara numirii prorectorilor…
In management exista regula celor 100 de zile. Daca intr-o suta de zile din momentul in care ai fost numit si ti s-au dat toate parghiile de a actiona nu dai semnale clare ca lucrurile merg in directia in care ti-ai propus in plan managerial, nu vei reusi sa faci acest lucru nici in urmatorii 4 ani. Cu siguranta in cele 100 de zile trebuie sa existe o serie de directii clare din care lumea sa constate ca exista o alta abordare, un alt stil si care sa le mentina oamenilor increderea si speranta ca ceea ce au sustinut, in urmatorii 4 ani se va intampla factic, ca implementare a proiectului managerial.
Cu siguranta prima data voi consolida departamentul de proiecte europene de la universitate, cu riscul de a-l slabi pe cel de la FEAA si a muta o parte din angajatii de aici acolo pentru ca sunt experimentati, stiu, si sa accesam cat mai multe proiecte pentru universitate.
Cu siguranta va fi dezvoltat si un departament de imagini si comunicare, stabilirea unor proceduri de lucru clare in interior, in aparatul administrativ, pe partea de marketing a universitatii, implicarea ei ca si expertiza la nivel local, judetean, regional, crearea unui pol de comunicare in ceea ce priveste deciziile la toate nivelurile.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
