Medicul si prietenul Dorel Sandesc despre ultimele zile ale lui Nicu Covaci la Timisoara: Si-a pastrat forta extraordinara, privirea de leu in iarna, pana la capat. Dumnezeu a vrut ca sufletul marelui artist sa se ridice la cer pe muzica, in zile de sarbatoare

TIMISOARA. Despre simbolul Nicu Covaci, plecat in legenda vineri, vorbesc cei care i-au stat alaturi, cei care l-au iubit, l-au apreciat si i-au pretuit muzica nemuritoare.

CITESTE SI: Legendarul Nicu Covaci isi va dormi somnul de veci in Cimitirul Eroilor din Timisoara. Slujba de inmormantare, oficiata de Mitropolitul Banatului

CITESTE SI: A plecat in legenda. S-a stins Nicu Covaci, liderul formatiei Phoenix 

Medicul Dorel Sandesc, prieten al artistului care se confunda cu istoria Phoenix, l-a vegheat pe Nicu Covaci in ultimele saptamani de viata. Crede ca Dumnezeu l-a luat intr-un moment special si povesteste ca, in ciuda suferintei, liderul Phoenix si-a pastrat faimoasa forta pana la final.

„In Parcul Rozelor, pe finalul unui spectacol extraordinar, opera rock-simfonica ‘Mesterul Manole’, creata de fostul sau coleg Josef Kappl (atunci s-a stins, n.r.). Nu cred ca toate acestea sunt pure coincidente, ci cred ca Dumnezeu a vrut ca sufletul acestui mare artist sa fie ridicat spre cer pe aceasta muzica sublima si de aceste zile de sarbatoare (Ziua Timisoarei, n.r.).

Nicu Covaci, dupa cum se stie, a suferit de o boala crunta, un cancer cerebral, cea mai agresiva forma de cancer cerebral, care a fost descoperit aici. El s-a cautat si in Spania, si in Romania, si a fost operat in spitalul nostru de profesorul Horia Ples. A urmat o perioada destul de buna, el a fost ameliorat fata de pre-operator, a putut comunica cu cei din jur, dar diagnosticul a fost implacabil. Forma anatomo-patologica a acestui cancer a aratat ca evolutia va fi ireversibil negativa, si intr-o perioada scurta de timp, in ciuda tuturor tratamentelor, radioterapie si asa mai departe… ceea ce, din pacate, s-a confirmat. In ultima luna l-am adus pe Nicu din nou la spital, in sectia ATI, pentru a-l ingriji, pentru ca am constatat ca suferinta lui devenea tot mai intensa. Si asta e un lucru interesant in profesia noastra. Dincolo de momentul in care nu mai poti face nimic, se poate face inca foarte mult pana la finalul vietii unui om. Pentru ca dincolo de momentul in care era evident ca el este cu evolutie ireversibila, poti sa il ajuti foarte mult pe acest om pentru ca finalul sa fie cat mai demn, ca sa sufere cat mai putin, pentru ca sa se simta ingrijit si apreciat. Si cred ca acel lucru l-am facut pe ultima perioada a vietii sale, care s-a finalizat ieri. Dumnezeul sa-l odihneasca! pot sa spun.

El si-a pastrat acea forta extraordinara, acea forta interioara, chiar si cand organismul sau, care era si el fizic foarte puternic, a inceput sa slabeasca, forta sa a ramas exprimata prin acea privire de leu in iarna, as putea sa spun, si prin felul in care a comunicat cu noi, prin zambetele sale, prin faptul ca a apreciat foarte mult ca prietenii au venit la el. Unii au venit si i-au si cantat. Vreau sa inchei spunand ce scrie pe acest tricou, pe care el mi l-a daruit si am descoperit astazi ca il mai am. Il port pentru prima data, vreau sa spun din tot sufletul, si ma rog, ca sa fie, sa renasca, Nicu Covaci„, a spus sambata dimineata, medicul Dorel Sandesc, managerul Spitalului Judetean Timisoara.

„A fost o expresie revolutionara in anii ’60, cand practic ei au pornit pe acest drum. Ma refer la Sfintii, la Phoenix, condusi de Nicu Covaci de la bun inceput, si iata, pana la sfarsitul fizic. Dar acest sfarsit fizic nu trebuie sa ne ingrijoreze, pentru ca stim, avemt cu totii o limita. Important este ce ne-a lasat, si ce ne lasa, si modul in care noi stim sa pretuim in continuare, ma refer la generatiile care urmeaza, ceea ce au reusit ei sa realizeze.
Pentru ca nu a fost doar muzica aici, a fost mult mai mult. A fost, practic, o atitudine si o expresie care au intrat in mentalul mai multor generatii, au schimbat ceva din mentalitate. In Timisoara s-a simtit foarte clar asta, dar a mers si mai departe. Si, iarta, acum sunt atatea reactii, atatea interventii, incat ne dam seama ca Nicu Covaci a fost un gigant pentru cultura romana, si ca noi suntem niste oameni care trebuie sa profitam de ceea ce ne lasa astfel de creatori. Imi pare rau.
Eu am fost de la inceput alaturi de ei, am copilarit in acelasi cartier, cu o generatie sub ei. Ma uitam ca la niste zei cand aveam 9-10 ani, si practic, asta vreau sa subliniez in final ca in jurul formatieik Phoenix s-a coagulat o comunitate. Ei nu ar fi reusit sa ajunga la un grad de popularitate si de apreciere atat de mare daca nu ar fi avut sustinere. Si acea sustinere, in acele vremuri, venea dintr-o alternativa, practic nu din ceea ce promova autoritatea, nu ideologia care era atunci, ci din populatie, din sinceritatea aceea a vietii de zi cu zi si din ineditul care a intrat in muzica Phoenix, din viata noastra, a celor care am fost alaturi de ei in tot acest parcurs de peste 50-60 de ani„, spune Mimo Obradov, scriitor si jurnalist muzical.

Artistul va fi condus pe ultimul drum in Cimitirul Eroilor, iar slujba de inmormantare va fi oficiata de Mitropolitul Banatului.

Data urmeaza sa fie stabilita si comunicata de familie. Aceasta il va prelua pe Nicu Covaci de la morga Spitalului Judetean luni dimineata, intrucat este asteptata sosirea din Spania a partenerei de viata a artistului din ultimii ani.

Marti si miercuri, Nicu Covaci va fi depus la Filarmonica, unde toti cei care l-au iubit si apreciat sa isi poata lua ramas bun. Vom reveni cu toate detaliile.

VIDEO: George Stefanita

La Casa de Cultura, primaria a decis sa deschida o carte de condoleante si sa organizeze o expozitie foto cu viata artistului.

Va reamintim, dupa o grea suferinta, marele Nicu Covaci s-a stins in 2 august la Spitalul Judetean din Timisoara, unde era internat de mai multe saptamani, dupa ce starea sa de sanatate s-a agravat. In primavara, artistul a fost supus unei interventii chirurgicale complicate pentru extirparea unei tumori pe creier.

Nicu Covaci s-a nascut in 19 aprilie 1947, a fost compozitor, cantaret, chitarist, pictor si grafician, fondator si lider al formatiei Phoenix.

In 1961, legendarii Nicu Covaci si Bela Kamocsa au pus bazele unei formatii dupa „modelul” The Shadows. Un an mai tarziu, infiinteaza trupa „Sfintii”, in cadrul brigazii artistice de elevi de la scoala Gimnaziala nr. 2 din Timisoara. Titulatura initiala a fost schimbata in „Phoenix”, pentru a evita conflictele cu autoritatile vremii. Prima compozitie proprie a fost piesa „Stiu ca ma iubesti si tu”, inregistrata la radio in 1964. Din anul urmator dateaza alte doua inregistrari: „Bun e vinul ghiurghiuliu” si „Padure, padure”, care au fost primele melodii din rockul romanesc inspirate din folclor.

Phoenix a hranit spiritual generatii de romani, a lansat mari muzicieni si piese nemuritoare. Membrii formatiei au abordat numeroase subgenuri ale rock-ului, traseul stilistic al formatiei pornind de la muzica beat, rock psihedelic, hard rock, ajungand la etno – rock. Piese celebre au fost si inca sunt fredonate de generatii intregi: „Vremuri”, „Fata Verde”, „Andrii Popa”, „Strunga”, „Canarul”, „Mugur de fluier”, „Mica tiganiada”, „Nunta” sunt capodopere, care inca scriu istoria Phoenix.
Peste 40 de muzicieni au facut parte din formatia Phoenix de-a lungul anilor, Nicu Covaci fiind nucleul care a pastrat spiritul Phoenix viu, mai bine de o jumatate de secol.

Nicu Covaci lasa in urma, asadar, o mostenire uriasa, nepretuita si nemuritoare: muzica Phoenix. Poate chiar ce a putut da mai bun rock-ul romanesc din toate timpurile.

Inca de anul trecut Consiliul Judetean Timis a propus amenajarea unui muzeu dedicat trupei Phoenix in Bastionul Theresia la Timisoara.