Modelul japonez in valorificarea legumelor, implementat cu succes in Timis. 200 de familii primesc un cos cu legume bio, lunar

Parteneriatele pentru sustinerea agriculturii taranesti, „fondate“ in Timis de catre Centrul de resurse pentru initiative etice si solidare (CRIES), tind sa se raspandeasca cu repeziciune in toata tara, dupa ce proiectul de la Timisoara a starnit interesul agricultorilor si consumatorilor din vestul tarii.

Vazute ca o forma de acces la alimente sanatoase, locale, produse fara ingrasaminte de sinteza, parteneriatele ASAT au intrat in al cincilea an de dezvoltare in ritm vertiginos, acest model de colaborare dintre micii fermieri si consumatori urmand sa fie implementat in Bucuresti, Brasov, Arad, Bihor si alte judete.

„Parteneriatele dezvoltate de catre Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii taranesti sunt o forma de agricultura sustinuta de comunitate, unde relatia dintre producator si consumatori este mult mai stransa decat in mod obisnuit. Prin semnarea acestui parteneriat, consumatorii se angajeaza sa achizitioneze pe toata durata unui sezon agricol un cos estimat sa acopere necesarul de legume pentru o familie de patru persoane, timp de o luna. Diversitatea produselor cultivate este maxima, in raport cu specificul solului si a climei locale, fapt ce conduce la imbunatatirea obiceiurilor de consum, printr-o largire a gamei de legume consumate in mod frecvent. Parteneriatele ASAT implica solidaritatea cu micul agricultor, exprimata, intre altele, sub forma unui avans ce se plateste la semnarea contractului si care ii permite producatorului sa acopere costurile pentru lucrarile de toamna-primavara“, spune Mihaela Vetan, presedinte CRIES, care a coordonat „importul“ din Franta si implementarea acestui proiect in Timis.

Familia primarului Gheorghe Ciuhandu, abonata la cosul cu legume bio din Belint

Avansul ce se plateste la semnarea contractului pentru cosul de legume este de 200 de lei, bani care-i permit agricultorului sa inceapa productia de legume fara sa mai apeleze la eventuale credite bancare.

„In momentul in care am intrat in acest program, in 2008, am avut 20 de familii din Timisoara, carora le aduceam legume proaspete si alte alimente in fiecare saptamana. Cartofi, rosii, vinete, ardei, castraveti, conopida, salata, oua, branza, in total vreo 24 de produse. Din toamna anului acesta, vom oferi, in plus, fructe proaspete si carne de pui. Acum am ajuns la 200 de familii si cultiv legume pe o suprafata de cinci hectare. Din pacate, sunt putini cei care vor sa lucreze in agricultura bio, desi se ofera un salariu bun si, daca e nevoie, mancare si cazare. Deocamdata, reusesc sa fac fata cererilor doar eu, cu familia mea“, spune Ioan Jivu, proprietarul unei ferme de legume in localitatea Belint.

De altfel, Ioan Jivu este primul fermier care a intrat, alaturi de responsabilii de la CRIES, intr-un parteneriat ASAT.

„Am fost in vizita de lucru, sa spun asa, in ferme similare din Franta. Acolo am aflat ca, de fapt, aceste forme de incurajare a agriculturii taranesti au fost inventate in Japonia, imediat dupa razboi, cand producatorii erau sustinuti de viitorii consumatori. in prezent, in Franta, acest mod de a face agricultura este foarte extins, fiind sustinut de peste 200.000 de familii“, spune Jivu.

Printre familiile din Timisoara care-si fac „cumparaturile“ la ferma lui Ioan Jivu, din Belint, se afla si cea a primarului Gheorghe Ciuhandu, dar si cea a academicianului Ion Paun Otiman, fostul rector al Universitatii de stiinte Agricole a Banatului. In prezent, parteneriatele ASAT s-au extins catre Arad, primul proiect de acest gen fiind dezvoltat de catre Maria Leordean, din comuna Ghioroc, care, anul trecut, a distribuit cosuri de legume catre 23 de familii, dar si Marcel Has, din satul Firiteaz, comuna sagu, care colaboreaza atat cu familii din Arad, cat si din Timisoara.

Advertisement
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.