Momente memorabile ale teatrului romanesc, intr-un festival de poveste pe cea mai frumoasa scena din Banat

Si-au facut loc intr-un teatru ca o bijuterie, la 200 de ani de la un moment istoric ce a pus Banatul pe o noua harta a culturii.
Oravita este in festival in aceste zile, in care actori si regizori deopotriva si-au adus omagiul la Gala Teatrelor Nationale din Romania 2017.

„Acum 200 de ani, o trupă de diletanți (amatori) din Oravița au deschis Teatrul (un Burgtheater-unicat), în prezența Împăratului și a Împărătesei, Francisc I de Habsburg-Lorena și a Carolinei-Augusta de Bavaria, cu piesa ”Cununa de lauri sau puterea legii”, de Friedrich Wilhelm Ziegler, sub coordonarea lui Ion Constantini. După 200 de ani, sărbătorim acest eveniment printr-un festival în care toate Teatrele Naționale din România, alături de artiști prestigioși, aduc un omagiu celei mai vechi scene a țării. Mai mult decât atât, Teatrul Vechi orăvițean a produs un spectacol propriu, cu ocazia acestui bicentenar, după piesa ”Stella”, de Johann Wolfgang von Goethe. Astfel, prin această inițiativă, Teatrul Vechi, care de mulți ani de zile a funcționat aproape exclusiv sub titulatura de muzeu, redevine din nou viu, pentru a-și îndeplini în sfârșit menirea pentru care a fost construit și inaugurat acum 200 de ani: ca pe scena lui să joace cei mai buni actori, în cele mai bune spectacole. Este un festival care va avea loc anual și o nouă instituție publică de cultură se va naște, sub forma unui teatru de proiecte, în așa fel încât Oravița să fie conectată, la 200 de ani după inaugurare, la cele mai importante și prestigioase momente din teatrul românesc și european”, a spus Stefan Iordanescu, directorul festivalului.

Primele 5 zile ale festivalului s-au dovedit cu adevarat fantastice la Oravita si vor fi alte 5 la fel de pline.

Ziua 1
La ora 17:00, în Sala Casino a Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, a avut loc vernisajul expozitiei Socolaria susținut de criticul de artă Gabriel Kelemen.
„Grupul format din sculptorii: Delia Corban, Ștefan Bartha și Ștefan Kelemen și pictorii: Călin Beloescu, Vlad Corban, Georghe Fikl, Valeriu Sepi și Iosif Tasi (Tajó), completează această Gală a teatrelor naționale din România cu o expoziție unitară, deși fiecare încearcă să se impună într-o manieră proprie. Cei care expun aici aleg să locuiască fie doar în perioada verii, fie pe tot parcursul anului în jurul Oraviței, cei mai mulți fiind stabiliți în Socolari(a), care a devenit mai mult decât o localitate de mici dimensiuni. Fiecare își desfășoară activitatea artistică,  în casa care îi seamănă, întocmai și în același timp face parte dintr-un dialog al artelor” (de Nicoleta Papp). Expozitia a fost urmată de un duo musical suaținut de: Liviu Burz (voce si vioara) si Ruben Doran (pian) Repertoriu : lucrari de Ciprian Porumbescu, George Enescu, Grigoras Dinicu, si piese din folclorul romanesc.
DOR DE EMINESCU
Iar la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița a avut loc recitalul „Dor de Eminescu”, conceput şi susţinut de actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, porneşte de la manuscrisele de poezie, proză şi filosogie ale lui Mihai Eminescu şi reprezintă un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu muzica. Spectacolul, realizat de UNITER, a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale“ în 2012 şi a fost prezentat cu succes în  Europa, Statele Unite, Canada şi România. Recitalul începe cu texte scrise de Eminescu la vârsta de 16 ani, cu totul surprinzătoare prin maturitatea lor filosofică, evident inspirate de idealismul german, trece prin celebrele Glossa, Scrisoarea I şi De ce nu-mi vii, încheindu-se, pe un ton senin, cu  Basmul  de Geo Bogza. Intermezzo-urile clarinetistului Aurelian-Octav Popa constituie o prelungire muzicală echilibrată şi discretă a meditaţiei asupra trecerii timpului, un leitmotiv al creației eminesciene. Distribuție: Ion Caramitru (voce), Aurelian-Octav Popa (clarinet).

Ziua 2:
Ora 17:00 , în foaierul Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița a avut loc o Expoziție de arhitectură cu proiecte de reabilitare clădiri de patrimoniu Primăria Oravița care prin Serviciul de Urbanism a inițiat un program de revitalizare și reabilitare a zonei istorice a orașului punând aplicare o serie de măsuri de regenerare urbană sustenabilă şi durabilă.

”Scopurile generale ce se doresc a fi atinse prin intervențiile in situl urban protejat sunt creşterea atractivităţii pentru localnici şi vizitatori, a gradului de incluziune socială şi întărirea spaţiului public ca spaţiu de întâlnire, a gradului de identificare a riveranilor cu propriul cartier, a atractivităţii pentru populaţia activă şi pentru agenţi economici cu profil adecvat, întărirea identităţii zonei, reducerea impactului traficului asupra sitului protejat, creşterea gradului de accesibilitate. În cadrul campaniei de informare și sensibilizare a opiniei publice din Oravița în legătură cu importanța prezervării reabilitarii și a punerii în valoare a patrimoniului, sunt prezentate primele clădiri din totalul de 46 de monumente istorice ce fac obiectul unor proiecte de reabilitare, în expoziția de arhitectură organizată în foaierul teatrului, în cadrul festivalului de teatru Oravița 200”.( arh. Coman C.)
La ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Vechi a avut loc cel mai important moment din cadrul Galei Teatrelor Naționale din România- Oravița 200, premiera spectacolului Stella de J.W. von Goethe, în regia lui Ștefan Iordănescu.
În sfârșit Teatrul Vechi din Oravița are un spectacol al său, produs de Primăria Orașului Oravița și Asociația Scenic Art.„Stella” este o tragedie în 5 acte scrisă de Johann Wolfgang von Goethe în 1775. Piesa a fost pusă în scenă un an mai târziu, premiera jucandu-se la la Teatrul Naţional din Hamburg în 8 februarie 1776. Motivul central al piesei este personajul ce pendulează nehotărât între două femei şi întreaga complexitate a problemelor legate de specificul acestei constelaţii dramatice. Considerată a nu se înscrie între capodoperele lui Goethe, „Stella” a stârnit un interes mare în rândul oamenilor de teatru. De-a lungul timpului a făcut o importantă carieră atât pe scenele germane, cât şi în cele mai importante centre culturale ale Europei. Cele doua variante de final ciudate, precum şi miza propusă de autor au incitat regizorii cu tentaţia unei mari libertăţi de interpretare. Un text tulburător transpus scenic de Ștefan Iordănescu. Un bărbat poate iubi două femei? Cei care iubesc nu au altă justificare decât dragostea, iar păcatul în numele dragostei trebuie iertat. Distributia: (STELLA : ANGELA PETREAN – VARJASI;CECILIA( la inceput sub numele de madame Sommer): ADRIANA GHINITA;FERNANDO: OVIDIU GHINITA;LUCIA: MADALINA TODERAS;VECHILUL: CALIN STANCIU;HANGITA: MARIANA TOFAN;ANNCHEN: AMALIA HUTAN;KARL: STEFAN ROMAN)
Regia:Stefan Iordanescu
Decoruri: Doru Pacurar
Costume: Dorothea Iordanescu
Light Design : Lucian Moga
regia tehnica: Emanuel Floresculumini :Alex. Dancu si Rudolf  Veressunet: George Dancucabiniera: Mihaela Sandormasinisti: Attila Knapik si Iosif  Tari
La ora 20:30 , tot în Sala Mare, a avut loc spectacolul HUOOOOO!!!,  – Auăleu. Un spectacol scris și regizat de Ovidiu Mihăiță.HUOOOOO!!! Este o tragicomedie politică, socială și umană. Un spectacol fără decor, muzică, efecte, costume, fum, figurație, dar la care în schimb se râde. Un jandarm și o bătrână discută despre fricile, angoasele și neliniștile prezentului, despre vecinii dumneavostră de bloc, despre pensia bunicului dumitale și despre viitorul copiilor tăi. Discută despre libertate, artă, dragoste și poezie.Discută despre sărăcie, putere, politică și umilință. Discută despre lucrurile pentru care ar trebui să ieșiți în stradă.
Distribuția: Marian Pîrvulescu și Christine Cizmaș

Ziua 3
În a treia zi de festival a fost rândul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova să aducă un omagiu Teatrului Vechi prezentând pe scenă spectacolul ” Cealaltă Țară”, după Herta Müller, în regia Alexandru Istudor.  „Cealaltă ţară” este un scenariu dramatic adaptat reat după trei romane de Herta Müller: Călătorie într-un picior şi Omul este un mare fazan pe lume, traducere de Corina Bernic, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, traducere de Nora Iuga. Spectacolul urmărește istoria personajului Irina și a familiei ei din România anului 1989 şi a încercărilor acestora de a părăsi ţara cu destinaţia Germania. Piesa explorează o serie de aspecte asociate cu emigrarea, fenomen legat intrinsec de istoria recentă a României. Textul propune o examinare complexă a fenomenului emigrării, nuanţând atât cauzele şi resorturile deciziei personajelor de a-şi părăsi ţara, cât şi efectele şi provocările cărora acestea sunt nevoite să le facă faţă odată ajunse în noua patrie.

Scenografie Francesca Cioancă
Ilustrația muzicală: Alexandru Istudor
Light design: Dodu Ispas
Distribuția (pe roluri): • Irina – Romanița IONESCU• Windisch – Adrian ANDONE• Albert / Thomas – Ștefan CEPOI• Katharina – Gabriela BACIU• Căpitanul Piele / Agent BND – Marian POLITIC• Dana – Corina DRUC
• Franz / recepționerul / cerșetorul – Vlad UDRESCU• Poștărița beată / pielarul / om al străzii – Raluca PĂUN

Ziua 4
Ora 19:00 , Sala Mare, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București a susținut spectacolul ” London- a new story”, un text de Bianca Ionescu-Ballo, în regia lui Andei Cruceanu“London – A New Story” tratează cu mult umor și uneori autoironie subiecte de actualitate. În contextul recentului Brexit, acaparați de mirajul scenei, personajele ne invită în universul lor folosindu-se de sintagme motivaționale la modă. Trei vecini, locuitori cu aspiraţii diverse ai unui imobil londonez, sunt puşi prin intermediul poştaşului într-o situaţie căreia sunt nevoiţi să-i facă faţă fiecare în felul lui. Sub pretextul unei invitaţii la casting, viaţa protagoniştilor înregistrează o schimbare care le perturbă existenţa monotonă. Ambiţia, nostalgia, nevoia de a arăta că încă mai sunt competitivi îi aduce pe toţi în situaţia de a reevoca şi interpreta melodii superbe, de mare succes. În final, însuşi poştaşul este cooptat în această vâltoare şi sunt şanse să se înfiripe chiar şi câteva idile!
Distribuţie: Bianca Ionescu-Ballo, Gabriela Daha,Tony Zidaru, Valentino Tiron.
La pian: Alexandru Burca.
Coregrafie : Andreea Toma .
Scenografie: Oana Letiţia Grigore.

Ziua 5
Data de  5 octombrie este una importantă în istoria teatrului. Primul spectacol este montat pe scena teatrului la 5 octombrie 1817 (data imprimată pe afiş este 8). O „eine Dilettanten Gesellschaft” propune piesa în trei acte „Die beschämte Eifersucht” („Gelozia umilită”) semnată de J. Franul von Weissenthurm, banii aduşi de spectacol urmând a fi donaţi „Fondului Săracilor.” Din păcate nu ştim numele actorilor ci doar pe acela al personajelor piesei. Tot în această dată, la ora 16:00, pe Platoul din fața Teatrului Vechi,  tineri liceeni din Oravița au prezentat spectacolul Calamburia, ca rezultat al workshop ului susținut la Caca de Cultură Motoia Craiu din Oravița, susținut de Vadim Rusu și Cornel Mihalache. La ora 19:00, la Teatrul Vechi „ Mihai Eminecu” din Oravița, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a susținut scopectacolul „ ActOrchestra”, creație colectivă, în regia lui Horia Suru. Producție realizată sub auspiciile Centrului de Creație și Cercetare “Ion Sava” în cadrul programului TNB pentru Noua Generație de creatori (9G). ActOrchestra este un spectacol muzical care nu e Music Hall, ci unul de muzică și pantomimă. Nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se rîde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri… sau instrumente muzicale. ActOrchestra transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor. O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată.
Distribuția: Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea.
Costume: Alina Herescu.
Pe toată perioada festivalului, în foaierul Teatrului Vechi „ Mihai Eminescu” din Oravița au avut loc lansări de carte și simpozioane.