Moneda de argint emisa la inchiderea expozitiei Brancusi de la Timisoara, prezentanta de guvernatorul BNR Mugur Isarescu. 130.000 de oameni au vazut operele marelui sculptor. Foto

TIMISOARA. Cel mai important eveniment al Capitalei Culturale Europene 2023, ‘Brancusi: surse romanesti si perspective universale’, s-a inchis duminica la Timisoara. In cele 4 luni, peste 130.000 de oameni au vizitat expozitia de la Muzeul de Arta.

CITESTE SI: Povestea Flight Festival continua intr-o locatie speciala in 2024. Primul anunt al organizatorilor 

Cu acest prilej, Banca Nationala a Romaniei a emis o moneda de argint, ce a fost prezentata de guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Intr-un tiraj de 5.000 de exemplare, moneda are pe fata portretul marelui artist, iar pe revers cladirea Muzeului National de Arta din Timisoara, putand fi achizitionata prin sucursalele BNR din Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Craiova si Constanta, la pretul de 547,40 lei, incepand de marti, 30 ianuarie 2024.

„Speram sa se bucure de succes si sa reprezinte un bun prilej de amintire a acestei manifestari culturale exceptionale. (…) Brancusi este o adevarata sursa de inspiratie. In acest sens, inclusiv noi, chiar daca suntem bancheri, mai incapatanati, mai cu preocuparile noastre despre bani, eventual mai mercantisti, vedeti ca avem inclinatiile noastre culturale. De aceea, prima moneda dupa 1989, in 91, probabil ca stiti, il avea pe Brancusi. (…) Am gazduit pentru 6 luni, in holul de marmura si in muzeul invecinat din Bucuresti, Cumintenia pamantului, in speranta ca subscriptia din 2016 ar fi putut duce la achizitia operei. O misiune care stim acum ca este esuata, dar pentru care probabil va trebui sa gasim solutii sa o reluam. (…) Noi de la Banca Nationala suntem pregatiti sa participam la aceasta incercare”, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la Timisoara

Expozitia, care s-a bucurat de un succes rasunator, a fost recenzata in peste 70 de articole in publicatii internationale, inclusiv in prestigioase cotidiane precum The New York Times, Financial Times, Le Monde, Le Figaro sau Frankfurter Allgemeine Zeitung, fiind elogiata in paginile unor reviste importante de arta precum The Art Newspaper, Artribune, Il Giornale dell’Arte, Artension sau Le Journal des Arts.

Inchidem capitolul Brancusi, dar ne angajam sa ducem mai departe intelegerea si aprecierea continua a artei. Element central al Programului Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii, expozitia Brancusi constituie punctul de plecare pentru Timisoara, Capitala a Artelor Vizuale. in aceasta perioada, am demonstrat ca suntem capabili sa gazduim si sa organizam evenimente culturale de anvergura, ca suntem deschisi la diversitate si avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturala vibranta. Multumesc tuturor celor care au facut posibila implementarea expozitiei-fenomen si, desigur, zecilor de mii de vizitatori, pentru ca au facut parte din aceasta calatorie unica”, a declarat Alin Nica, Presedintele Consiliului Judetean Timis.

Expozitia „Brancusi: surse romanesti si perspective universale” a atras un numar record de peste 130.000 de vizitatori, inclusiv cei 3.000 de iubitori ai artei care au beneficiat de acces gratuit cu ocazia celor doua maratoane culturale, pe 20 decembrie 2023, respectiv 15 ianuarie 2024. Numarul de vizitatori a fost limitat doar de capacitatea de gazduire a spatiului expozitional, solicitarile de bilete depasind cu mult asteptarile organizatorilor. Expozitia a fost cel mai important eveniment cultural al programului Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii, care a atras cu siguranta cel mai mare numar de turisti din tara si strainatate, reconfirmand statutul Timisoarei de capitala a artelor vizuale si destinatie culturala de exceptie, contribuind la dezvoltarea economica locala si promovarea unei imagini pozitive.

Expozitia Brancusi de la Timisoara a aratat doua lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din Romania. Pe de o parte, a fost un exemplu de colaborare de succes intre entitati culturale din Romania si marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou si Tate Modern. Pe de alta parte, suntem incantati si coplesiti de reactia publicului fata de expozitie, de emotia care se simte in randul vizitatorilor si de modul in care aceasta expozitie a largit apetitul publicului pentru cultura de calitate. Este un semn ca Romania intra intr-o logica sanatoasa, in care cultura devine un obicei si nu o exceptie”, a declarat Ovidiu sandor, Comisarul expozitiei si Presedintele Fundatiei Art Encounters.

Pentru elevi, expozitia a fost o ocazie unica de a descoperi pe viu universul lui Constantin Brancusi. Peste 26.000 de elevi au luat parte in peste 900 de vizite scolare, venind din Timisoara, din 26 de orase din tara, 18 comune si sate din regiune, dar si din strainatate (Germania, Austria, Franta, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria). Unele clase au beneficiat si de un program de ateliere oferit de catre Institutul Francez si Muzeul National de Arta din Timisoara.

Extraordinara expozitie „Brancusi: surse romanesti si perspective universale” a ajuns la final, insa lasa in urma ei un important catalog bilingv (roman-englez) coordonat de Doina Lemny, curatoarea expozitiei, care reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor si fotografiilor lui Constantin Brancusi, alaturi de imagini documentare. Publicat de Fundatia Art Encounters, catalogul reuneste si 16 texte inedite semnate de istorici de arta romani, francezi si englezi, putand fi achizitionat de la cele mai importante librarii din Timisoara si din tara.

Organizarea acestei expozitii a costat 1.222.000 Euro si a adus venituri de 1.359.000 euro, dintre care 900.000 din bilete si 459.000 Euro din sponsorizari atrase de parteneri, generand un excedent de 137.000 euro. Veniturile din bilete si surplusul din sponsorizari au revenit in intregime Muzeului National de Arta din Timisoara. Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost necesare pentru transportul lucrarilor tur-retur, precum si pentru acoperirea costurilor asigurarilor. Alte sume au fost necesare pentru echipa constituita special pentru acest proiect (curator, arhitect, etc.), pentru echipele de instalare/dezinstalare, pentru realizarea scenografiei, pentru demersul de comunicare, pentru medierea expozitiei sau pentru intretinerea acesteia in bune conditii, s.a.m.d. Mentionam ca aceste costuri nu includ miile de ore de munca prestate de angajatii entitatilor implicate in organizarea expozitiei, acele costuri fiind sustinute de catre respectivele entitati din alte surse.

Ovidiu Sandor, presedintele Fundatiei Art Encounters, a anuntat ca duminica seara cutiile in care vor fi transportate operele lui Brancusi catre proprietari, vor fi duse in incinta muzeului, pentru aclimatizare, iar luni acestea vor fi urcate in masinile securizate care le vor transporta in locurile de unde au fost aduse la Timisoara.

„In seara asta, la ora 8, cand se inchid portile, deja urca sus cutiile de lemn in care vor fi transportate lucrarile ca sa se aclimatizeze si maine dimineata sa inceapa dezinstalarea expozisiei”, a declarat Ovidiu Sandor.

Totusi, opera ”Ecroseul”, prima care a putut fi vizitata in cadrul expozitiei de la Timisoara, ar mai putea ramane la Muzeul de Arta din Timisoara, o vreme. Directorul Muzeului, Filip Petcu, a anuntat ca poarta discutii cu proprietarii acesteia ca sculptura sa mai ramana in muzeul din Timisoara pentru a fi vizitata in continuare pentru o perioada mai lunga de timp. Totodata, Filip Petcu a anuntat ca sunt discutii pentru a fi aduse la Timisoara opere semnate Caravaggio, ce vor face parte dintr-o viitoare expozitie de anvergura.

Expozitia „Brancusi: surse romanesti si perspective universale” a fost organizata de catre Muzeul National de Arta Timisoara, Fundatia Art Encounters si Institutul Francez din Romania, fiind finantata de Consiliul Judetean Timis.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Bine ca nu a fost organizat de Centrul de Proiecte. Furau aia si ramele ca sa câștige ceva.

    • Si faceau si cateva studii de prefezabilitate si cateva de fezabilitate pe bani grei

  2. Sa nu uitam ca cel mai vizitat obiectiv a fost Pepiniera 1306, instalat in Piata Victoriei de catre Primaria condusa de Dominic.

    • Si vizitatorii cu ce au ramas dupa vizionare? In afara de bucuria parasirii muzeului insotita de inabusirea unui cascat plictisit, dupa care cu gandul la o shaorma cu de toate si-au comandat o salata in Unirii si s-au pus sa scrie pe FB ca au vazut expozitia, parasind terasa fara sa lase, boem, ciubuc. 90% dintre vizitatori au mers sub presiunea colectiva pt a putea tine fruntea sus in anturaj, nu poti pretinde ca esti artist/iubitor de arta daca nu te duci sa vezi porcariile alea.
      Sincer, uitati-va la „operele” lui Brancusi si spuneti sincer ca nu puteti sa le replicati cu sau fara ajutorul unui tutorial youtube.
      Da bah omule, inteleg ca esti „artist” , dar macar ai bunul simt si creeaza ceva ce un copil de 5 ani cu autism nu poate replica

      • No, iată aici ”hartistu” banatustanez, mânca-ț-aș! Cum mai ”critică” el (chiar înfierează cu aprigă mânie țigănișoreană!) opera lui Brâncuși! E normal pentru un banatustanez care se simte confortabil cu turnulețele din Țiigănișoara, mai ales cu cele de pe bulevardul Cârpaci Diaconovici Loga… Tăt cultura bănățană-i fruncea, mâncas-ț-aș, tăt ”Festivalul cârnaților” și tăt ”Festivalul ceaunelor” și tăt ”hacordeonul” chinuit la colț de stradă (pentru care a instituit Fritzul suprem și ”iegzamen”) – păi poți compara atâta ”cultură de porc” cu opera olteanului Brâncuși?!

        • Pe ce te bazezi cand spui ca Bancusi a fost un mare artist? Repeti ca papagalul ceva doar ca sa pari interesant. Pariu ca daca cineva iti lasa la usa un Brancusi original, injuri si il arunci la gunoi…incepi sa te gandesti cine-i nesimtitul care a lasat kktul la usa ta.

          • Hahaha! Ionelaș bănățigănaș, aș fi fericit să lase cineva un Brâncuși original la ușa mea, dar, din păcate, nu se va întâmpla așa ceva – cele mai mari muzee din lume (MoMA NY, L Paris etc.) și colecționari extrem de bogați sunt ORICÂND dispuși să plătească sume fabuloase pentru așa ceva. Brâncuși este supranumit ”Patriarhul sculpturii moderne”, este cel mai important creator român la nivel mondial și unul dintre ceii mai importanți sculptori din lume, în rând cu Rodin și Moore (pe care, dealtfel, l-a și influențat). Lasă, tu rămâi cu ”cultura de porc” bănățeană (cu cârnații, cu gulașul și cu ”schela lui Fritz”), nu te mai osteni!

    • Faci misto dar nu e de ras, doar schela si dunga de vopsea galbena ne-au costat in jur de 900000 euro.

      • Eu am auzit ca doar studiul de fezabilitate pentru schela a fost 900.000€, schela in sine a fost vreo 10 milioane €, iar fiecare dintre supravegehtori a fost platit cu 2500€/ora. ca asa a zis seful tau care te-a pus sa scrii aici, si, se stie, voi nu mintiti niciodata.

        • Prostule, schela a costat peste 350000 euro…dunga galbena vreo 500000 euro gen ca te ducea la o poarta cu un lacat care odata descuiat te asezai pe un scaun de plastic de 100 lei sa te uiti ca prostul la un perete pictat…si tot felul de muzerii gen

  3. va facura oltenii si capitala culturala🤣

    • Corect, scurt și cuprinzător.