Mugur Isarescu: Preconizam o reluare a dezinflatiei chiar din primul trimestru al acestui an

Rata anuala a inflatiei va scadea in luna ianuarie sub 7%, pentru ca in cel de-al treilea trimestru sa inregistreze o reducere mult mai importanta, a declarat luni Mugur Isarescu, la prezentarea raportului asupra inflatiei. El a mai aratat ca o contributie pozitiva la procesul de dezinflatie o are faptul ca nu se mai intrevad majorari de accize la podusele din tutun. BNR si-a revizuit in urcare prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, la 3,6%, in conditiile in care anterior estima un nivel al ratei inflatiei de 3,4%.

Iata cele mai importante declaratii ale guvernatorului Mugur Isarescu:

– In trimestru IV, inflatia s-a situat semnificativ peste intervalul de variatie tinit, in principal datorita majorarii TVA

– Socurile adverse au fost de matura ofertei si au impiedicat reluarea dezinflatiei in trimestrul 4

– In trimestru IV am avut efecte de runda I, in special in preturile energetice. Am mai sesizat o crestere destul de alerta la preturile alimentare si la carburanti

– Avem o absenta a presiunilor inflationiste a costurilor cu forta de munca si relativa stabilitate a cursului. In plus nu s-a mai manifestat niciun efect la produsele din tutun

– Iesirea din grafic a inflatiei s-a datorat majorarii TVA
Majorarile de preturi ca urmare a cresterii TVA nu s-au manifestat imediat.

– Previzionam o reluare a dezinflatiei chiar cu trimestrul I al acestui an

– Probabil ca in luna ianuarie inflatia anuala va scadea sub 7% si vor urma cateva luni de stagnare si apoi o reducere mult mai importanta in trimestrul III, cu intrarea inflatiei in intervalul de variatie si mentinerea in acest interval pe tot parcursul anului 2012

– O contributie pozitiva la procesul de dezinflatie o are faptul ca nu se mai intrevad majorari de accize la podusele din tutun

– Nu suntem deloc de partea celor care au lansat prognoze alarmiste in ceea ce priveste preturile la alimente. Avem un declin al cererii de produse alimentare. Asteptarile producatorilor sunt mai degraba de scadere decat de crestere

– Dinamica pretului petrolului ramane o sursa inflationista. Credem insa ca aceste presiuni vor ramane tolerabile, cu exceptia unor conflicte majore, cu tinta noastra de inflatie

– O probabilitate scazuta de formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii
Avem o revenire a increderii consumatorilor, sub ceea ce se intampla in Europa, dar este o revenire

– In ceea ce priveste inflatie pe care o tintim (CORE 2 ajustat) asteptam sa coboare in perioada urmatoare spre 2%

– La categoria de riscuri avem riscuri de abatere in sus fata de traiectorie: criza daoriilor suverane, inflatia mai ridicata din zona euro, pretul petrolului, pretul alimentelor pe pietele internationale, cursul EUR/USD, dinamica preturilor administrate – am facut-o datorita experientelor nefericite din trecut, si toate aceste discutii ne fac sa avem o privire mai degraba pesimista in ceea ce priveste aplicarea masurilor de redresare fiscala

– Dupa socul creat de declansarea crizei internationale, dobanzile din sistemul bancar au coborat chiar sub nivelul de dinaintea declansarii crizei. Ne referim in special la lei. Scaderea fost mult mai vizibila la creditele si depozitele pentru companii decat la creditele si depozitele pentru populatie

– O mentinere a ratei dobanzii de politica monetara nu este o politica pasiva ci una activa. Inseamna un activism si se poate spune si asa: BNR nu a majorat rata dobanzii de politica monetara in ciuda faptului ca inflatia a fost mai mare decat rata dobanzii sau BNR nu a scazut rata dobanzii de politica monetara in ciuda faptului ca economia a ramas in recesiune.

– Scopul nostru e sa aducem inflatia cat se poate de repede in intervalul tintit. O inflatie scazuta este si o precondictie pentru o crestere economica de durata

– In ciuda aproape dublarii ratei inflatiei in a doua jumatate a anului trecut, BNR a reusit sa previna o deteriorare semnificativa a anticipatiilor pe termen mediu

– La sfarsitul saptamanii s-au incheiat negocierile cu FMI si CE. S-au convenit datele acordului de tip precautionar pentru o perioada de 2 ani. Acordul pornesc de la masurile de politica economica avute in vedere de BNR si Guvernul Romaniei.

– Despre ce am avut in trecut, s-au tres de la FMI din suma aprobata de 11,4 mld DST s-au tras 9,5 mld euro si MFP 2,4 miliarde euro. Ultima transa s-a hotarat sa fie considerata de tip precautionary nu a mai fost trasa pentru ca rezervele sunt la nivel suficient. De la CE au fost trasi toti banii. De la BM, din cele 600 mil euro s-au tras 300 mil euro. Urmeaaza sa se traga resul sumei, care a fost deja aprobata

– Rezervele s-au consolidat si au crescut cu 8 miliarde de euro, o crestere semnificativa fata de octombrie 2008, data la care criza s-a manifestat deschis in Romania.

– Am luat decizia sa nu tragem ultima rata, pentru ca pe indicatori internationali rezerva BNR este acoperitoare.

– Atacurile din 2008 s-au concetrat pe faptul ca avem o datorie pe termen scurt mare. Noi am axplicat ca era datoria bancilor mama. A trebuit sa ne imbunatim acest indicator. Rezerva este mai mare decat in Ungaria, Polonia.

– Vom mai consolida aceste rezerve, datorita faptului ca se majoreaza exporturile. Intrevedem o majorare in continuare cu procente de peste 10%. Este un argument pentru a avea o crestere, mult mai modesta, a rezervei

– Pentru urmatorii 2 ani, Romania si-a prezentat politicile guvernamentale si politicile BNR. Aceste acorduri valideaza politici ale Romaniei.

– Acordurile cu FMI si CE sunt de tip preventiv, iar cel cu BM este o continuare a imprumuturilor, vizand restructurari importante in cateva domenii – sanatate si educatie

– Sumele sunt de circa 3,6 mld euro de la FMI si 1,4 mld euro de la UE. Ambele sunt de tip precautionary si vor fi trase in caz de forta majora. Sunt sume care stau potential la dispozitia Romaniei, ele vor fi trase in caz de urgenta

– Pe partea noastra nu sunt lucruri noi, practic mentinem. Mentinem regimul de flotare controla a cursului de schimb si tintirea inflatiei. Vom continua sa crestem rezervele internationale si pentru a intari increderea investitorilor in economia natuionala. In plus, tara va avea in continuare deficite, ce provin din faptul ca economisirea se va situa 2-3 decenii sub necesarul investitiilor

– Pe partea financiara masurile intrevad intarirea secorului financiar. Vin in continuarea a ceea ce am facut in 2009 si 2010. Vom imbunatati accesul bancilor la lichiditate, inclusiv prin operatiuni de refinantare a BNR. Suntem impozitia de debitor, pe masura ce procesul de creditare se va relua aceasta pozitie se va dilua

– Vrem sa continuam acordul de la Viena, probabil cu revizuirea parametrilor, asta insemnand o reducere progresiva a expunerilor. Este normal sa fie asa, momentul acut al crizei a fost depasit, bancile si-au facut datoria si in mod normal au si ele nevoie de o mai mare flexibilitate de a-si gestiona eficient fondurile

– Din 2012 vom introduce standardele internationale de raportare financiara

– Scaderea RMO ar imbunatati categoric mediul de afaceri. Obiectivul nostru principal nu este insa imbunatatirea mediului de afaceri

– Nu as spune ca a fost o imbunataire sensibila, un optimism nu foarte mare legat de ceea ce s-a intamplat in T4. Vorbim de date care vor fi confirmate prin martie. Legat de prognoza pe 2011 nu am modificat-o. Prognoza noastra este de 1,5%

– Noi speram ca acordul cu FMI ne va afecta in sens pozitiv si ne va apropia de obiectivul nostru de aderare la zona euro in 2015

– Faptul ca am lasat mai multa lichiditate in piata nu este o politica obisnuita pentru o banca centrala. In piata trebuie sa fie atata lichiditate cat trebuie. Spre acest lucru ne indreptam. Piata a fost distorsionata de neincredere si bancile spuneau ca nu dau credite din cauza lipsei de lichiditate. Situatia de pe piata monetara se va imbunatati. Ea nu apare la nivelul tuturor bancilor. Acest exces de lichiditate apare la 4-5 banci. Nici nu este insa foarte mare, de 1-2 miliarde de lei. Sunt banci care isi pozitioneaza lichiditatea intr-un anumit echilibru, altele au un excedent structural, iar altele un deficit structural.

– Cu alte cuvinte, dobanzile se vor consolida acolo unde trebuie, in jurul dobanzii de politica monetara. Probabil ca a fost nevoie de o perioada de normalizare a conditiilor de pe piata monetara, pe piata creditului. Apreciem ca ea se apropie de sfarsit. Asistam la o covergenta a dobanzilor si acest lucru este de salutat

– Caz de urgenta, in care am putea apela la banii de la FMI, ar putea sa insemne un atac asupra monedei nationale, concretizat intr-o pierdere masiva de rezerva si o pierdere de credibilitate si imposibilitatea de a finanta in mod normal deficitul. Conditiile nu sunt definite strict. Daca folosim o transa, acordul nu se schimba

– Am majorat prognoza de inflatie pentru ca s-au schimbat unele date. Am vazut acest impact pe partea de alimente si preturi la combustibili

– Noi ne-am manifestat o oarecere nedumerire in ceea ce priveste pretul carburantilor, pentru ca cresteri de pret s-au manifestat si atunci cand s-au observat scaderi de pret. Nu stim tehnologia interna, strategia pe care o adopta fiecare companie. Nu se cuvine insa ca in lista de factori care contribuie la majorarea pretului benzinei sa mai apara cursul de schimb. Altminteri, dansii isi fac politica de pret

– Avem in vedere si riscurile politice si sociale in ceea ce priveste gradul de incertitudine. In cazul nostru avem multe incertitudini, insa scopul nostru este sa temperam asteptarile inflationiste; si mai facem o declaratie ca, cu toate armele pe care le avem, ne vom bate sa aducem inflatia in jos

– Avand acum aceasta datorie, care nu mai este mica, a prezenta o strategie de finantare credibila pe termen mediu si lung este esentiala. Acest lucru inseamna sa ai un dialog cu pietele interne si externe. Sa le cunosti forte bine, comportamentul sa fie previzibil pentru ca orice miscare brusca poate strica conditiile de finantare. MFP va poate spune ca perioada in care se putea finanta de la institutiile internationale este depasita pentru ca sumele sunt mult mai mari. Finantarea prin intermediul pietelor financiare este o directie inevitabila si, din punctul meu de vedere, intracolo ne indreptam

– Vedem ca se pastreaza aceeasi idee, ca cursul e tinut de BNR. Nu e tinut de BNR, ci e nivelul pietei. Un an si ceva societatea a fost bantuita de discutii ca cursul este tinut de BNR. Nu e tinut de BNR, ci este stabil. In ianuarie chiar nu am intervenit pe piata

– Acordul de la Viena mai este necesar pentru ca economia Romaniei nu este mare, nu este decloc adanca si pietele se pot perturba ca urmare a unor intreruperi. Pentru a evita un impact major asupra pietei bancare a unor sume relativ mici, pe piete deloc adanci, credem ca este bine sa continuam acest acord. Pe piete mici, cu sume deloc exagerate se pot crea valuri mari.

Rata anuala a inflatiei s-a plasat la 7,96% in 2010, dupa ce preturile au urcat cu 0,5% in decembrie, iar avansul a fost aproape dublu fata de nivelul raportat in 2009. Cresterea ratei anuale a inflatiei in anul 2010 a fost determinata de majorarea TVA de la 19% la 24% si a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun si servicii.

In 2010, BNR a ratat pentru al patrulea an consecutiv tinta de inflatie, stabilita la 3,5% plus/minus un punct procentual. Pentru 2010, banca centrala a revizuit de mai multe ori prognozele de inflatie, in contextul in care Guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% incepand cu luna iulie.