Nicolae Robu despre reprosurile fostului director artistic al TM2021 care sustine ca Timisoara ar putea pierde titlul de Capitala Culturala a Europei din cauza lipsei banilor si a manevrelor politice: Cred ca are si suparari personale. Primaria a dat cei mai multi bani

TIMISOARA. La incheierea mandatului sau de consultant artistic in perioada de start-up in proiectul Timisoara Capitala Europeana a Culturii 2021, suedezul Chris Torch a trimis o scrisoare deschisa in care puncteaza realizarile sale din aceasta etapa si formuleaza o serie de acuzatii la adresa autoritatilor. Torch a spus, printre altele, ca „Timisoara 2021 nu a primit niciodata o sansa rezonabila pentru a se putea dezvolta in asa fel incat sa poata implementa un program cultural coeziv. Limitările financiare si manevrele politice au blocat orice fază de pregatire, situatie care ne-a permis sa realizăm bucatele din ceea ce era proiectat, atunci cand am avut sporadica oportunitate de a reusi sa implementam parte din ceea ce ne propusesem„.

Chris Torch, al carui contract s-a incheiat in 8 iulie, a atras atentia si ca exista ingrijorarea ca Timisoarei sa-i fie retras titlul de Capitala Culturala a Europei in 2021.

Primarul Nicolae Robu spune ca in privinta banilor nu are ce sa-si reproseze, subliniind ca municipalitatea a fost principalul finantator in toti acesti ani.

„Sper sa nu se ajunga la asa ceva. Insa, asa cum au spus si membrii comisiei care au facut un audit recent, sunt nerealizari din cauza lipsei finantarilor. Doar primaria are un procent foarte mare de indeplinire a obligatiilor financiare, de 85-90 la suta. Nici noi n-am dat suta la suta ce trebuia sa dam, insa, daca si ceilalti parteneri ar fi facut virarile asa cum am facut-o noi, lucrurile mergeau si mai bine. Acum ca si Guvernul a aprobat prin ordonanta de urgenta statutul asociatiei si finantare, sa vina si banii de la guvern. Va fi mai usor dupa ce s-a obtinut statutul de asociatie de utilitate publica. N-am ce sa-mi reprosez, am alocat atat cat am putut, mai mult nu se putea. Atunci cand nimeni nu credea in sansele Timisoarei de a castiga, eu am mobilizat lumea cat am putut sa ducem candidatura la bun sfarsit si am iesit castigatori. Noi am virat si viram in continuare, sunt intarzieri care nu ni se datoreaza noua. As prefera sa dau banii la TM2021, decat sa fac ce trebuia sa faca Guvernul, adica sa platesc salarii la asistentii persoanelor cu dizabilitati, de exemplu. De ce Ministerul Culturii n-a alocat bani, de ce Consiliul Judetean n-a alocat, chiar daca aveau contributii mai mici… Daca toti aocau in acelasi procentaj ca primaria, lucrurile stateau mult mai bine.. Am dat maximum din ce puteam da in conditiile financiare in care primaria functioneaza. Numai eu stiu cum dramuiesc banii zi de zi„, a spus primarul Nicolae Robu.

Ediul sef crede ca reprosurile aduse de la directorul artistic Chis Torch au in spate si o componenta personala.

„E dreptul dansului la opinie, sunt perceptiile dansului, nu stiu cat e asa si cat nu. Cred ca dansul are si suparari personale, pentru ca n-a fost foarte bine primit la Timisoara de o parte a comunitatii culturale a Timisoarei, care l-a contestat mereu. Nu exclud ca in gestul sau sa fie si o anumita suparare legata de modul in care a fost primit aici„, a completat Nicolae Robu.

Iata mai jos, scrisoarea deschisa trimisa de fostul director artistic al TM 2021, in perioada 2017-2019, Chris Torch, la incheierea misiunii sale.

„Am fost privilegiat să coordonez Echipa Artistică a Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii începând cu februarie 2017, o perioadă de aproape doi ani şi jumătate. În tot acest timp am descoperit Timişoara, ajutat fiind de către colegii mei, care mi-au fost ghizi cât şi parteneri de discuţie şi gândire critică. Încă de la început cea mai importantă întrebare pe care am încercat să o răspundem împreună a fost: Care este scopul unei Capitale Europene a Culturii în adevăratul sens al cuvântului?

Consider că societatea civilă şi sectorul cultural independent reprezintă esenţa oricărei scene culturale urbane. În Timişoara, cei din societatea civilă şi sectorul cultural independent nu beneficiază de stabilitate sau susţinere strategică. Trebuie să creem un eco-sistem viabil care să asigure un echilibru constructiv între iniţiativele civice şi investiţiile culturale publice.

M-am alăturat acestui proiect în fazele finale ale candidaturii, în vara anului 2016. Atunci am fost invitat să coordonez faza StartUp pentru Timişoara 2021. După ce am fost recrutat, am declarat următoarele:

„Obiectivul meu este să apăr şi dezvolt viziunea Programului Cultural în felul în care este definit prin Bid Book. Misiunea mea este să formez o Echipă Artistică în următorii doi ani, să întăresc capacitatea de colaborare cu parteneri europeni şi să coagulez o echipă locală eficientă şi extrem de competentă, capabilă să implementeze Progamul în următoarea sa fază. Voi face parte din proiectul Timişoara 2021 până când acea echipă de calitate va fi formată şi va devenit complet funcţională. Scopul pe termen lung este crearea unui sector cultural local cu standarde profesionale înalte, atent la nevoile cetăţeanului, cu legături puternice în Europa.”

Din nefericire, de când mi-am început activitatea în anul 2017, ne-am confruntat în mod constant cu obstacole greu de surmontat:
• lipsa resurselor şi a stabilităţii financiare
• declaraţii publice contradictorii venite din partea liderilor politici şi a directorilor de instituţii
• promisiuni înşelătoare sau false, promisiuni care nu au fost niciodată onorate
• imposibilitatea de a aranja colaborări pe termen lung, în special cu artişti şi parteneri străini
• personal sub-finanţat şi lipsa unei recrutări eficiente
• un Board ai cărui membri poartă concomitent vina directă pentru lipsa suficientă de fonduri, în timp ce susţin că îşi asumă responsabilitatea de a asigura sănătatea financiară a proiectului – un dublu-rol cel puţin neliniştitor.

Realitatea stă în felul următor: Timişoara 2021 nu a primit niciodată o şansă rezonabilă pentru a se putea dezvolta în aşa fel încât să poată implementa un program cultural coeziv. Limitările financiare şi manevrele politice au blocat orice fază de pregătire, situaţie care ne-a permis să realizăm bucăţele din ceea ce era proiectat, atunci când am avut sporadica oportunitate de a reuşi să implementăm parte din ceea ce ne propusesem. Planurile noastre iniţiale se bazau pe promisiuni de finanţare, obiective ambiţioase şi programe de plată fireşti. După trei ani bugetari de la acordarea titulaturii, nu s-a creat nicio bază economică stabilă. Cuplate cu personalul insuficient şi lipsa fondurilor necesare implementării, planurile au devenit visuri.

Visuri frumoase desigur. Datorită răbdării şi implicării majorităţii sectorului cultural, unele dintre aceste visuri au fost realizate. Altele sunt momentan suspendate, aşteptând resurse modeste, chiar dacă se doreşte ca ele să fie realizate de către cei implicaţi. Apelul pentru proiecte Searchlight, desfăşurat în luna ianuarie a acestui an a adus proiecte noi şi dinamice care să se alăture Călătoriei.

Începând cu anul 2017 am implementat un număr de evenimente la scară largă: rezidenţa şi spectacolele Cirkus Cirkör, implicând 5000 de spectatori cât şi peste 600 de copii şi adulţi care au participat la workshopuri gratuite, Lumina Libertăţii care a avut un public de 6000 de spectatori pe parcursul a trei seri, BEGA!, un spectacol minunat şi grandios care a avut loc de-a lungul canalului râului Bega; spectacole invitate ale legendarelor teatre europene Odin Teatret şi Teatro delle Albe.

Am avut proiecte în cartierele oraşului – Windows (Dacia) şi Birdhouse Gallery (Iosefin). Am derulat o serie de dezbateri şi serate culturale în diverse baruri şi cafenele – Café21 – unde am invitat intelectuali europeni, artişti şi activişti locali.

Trasee importante cum ar fi Cămine în Mişcare/Moving Fireplaces şi La Pas/Slowing Down, două proiecte fanion ale Bid Book-ului, combină activismul social, cultura şi patrimoniul, deschizând şi regenerând oraşul şi satele din Banat.

Traseul pe termen lung, Dante21, iniţiat în partreneriat cu Ravenna Festival, un festival de recunoaştere internaţională, este la început şi chiar în această perioadă 30 de tineri artişti de teatru din Timişoara vor participa la o rezidenţă de o săptămână în Italia.

Am creat focus grupuri axate pe aspecte culturale ale oraşului nostru: copii şi tineri (Kids21) şi asociaţii sportive (Sport21). Din aceste interacţiuni vor rezulta evenimente culturale importante.

Prin progamul Power Station am iniţiat o serie de seminarii şi laboratoare menite să dezvolte competenţele a peste 100 de producători culturali emergenţi şi mediatori cu ajutorul unor mentori internaţionali.

În tot acest timp am generat venituri de peste 400.000 euro, prin intermediul unor proiecte de co-finanţare UE cum ar fi Centriphery, MOST, Heritage Contact Zones şi DigiCulture, resurse de care oraşul va beneficia în următorii trei ani de zile.

Dar, datorită lipsei totale de finanţare din partea surselor din România, în ultimele 7 luni de zile dezvoltarea programului a întâmpinat piedici serioase. Multe proiecte s-ar fi putut dezvolta în a doua perioadă a acestui an şi ar fi pregătit evenimentele ce urmau să aibă loc în 2021. Ce-ar fi fost dacă…

Momentan există îngrijorarea reală că Uniunea Europeană va lua în calcul retragerea titlului acordat Timişoarei. Mai există posibilitatea la fel de reală ca ultima etapă – acordarea Premiului Melina Mercouri (1.5 milioane euro) – să nu mai aibă loc. Comisia de Monitorizare a UE a fost şocată atunci când a trebuit să asculte explicaţiile confuze şi neconvingătoare legate de suma derizorie de fonduri acordată din suma totală promisă de către autorităţile publice Asociaţiei TM2021. Iar atunci când acele fonduri au existat, au fost făcute disponibile într-un mod haotic, niciodată la datele la care fuseseră promise, nerespectând angajamentele semnate.

Rolul meu ca Director Artistic a ajuns într-un moment de cotitură. Se va face un apel de recrutare „deschis”, după cum fusese stipulat iniţial în Bid Book. Aceste aspect este unul excelent, chiar dacă tardiv. Nu am decis încă dacă voi alege să candidez. Aştept să văd fişa postului şi condiţiile de lucru propuse înainte de a alege. Bănuiesc faptul că niciun candidat competent, din România sau din afară, nu va accepta acest post până când finanţatorii şi Board-ul nu-şi vor lua rolurile şi responsabilităţile în serios.

Din păcate lipsa de competenţă în domeniul cultural a celor din Board, dominat de aceleaşi autorităţi publice care au blocat în mod constant capacitatea TM2021 de a-şi atinge obiectivele, nu anunţă nimic bun.

Numai o iniţiativă cetăţenească serioasă, care să întrunească o secţiune amplă a sectorului cultural şi a societăţii civile, ar putea pune suficientă presiune pentru ca situaţia să poată fi schimbată. Din păcate, până în acest moment, răspunsul sectorului cultural a fost unul marcat de interese personale şi de lipsa curajului, atât la noi în oraş cât şi la nivel naţional. Această fragmentare este unul dintre marii noştri inamici. Există prea multe voci care se suprapun dar nu au niciun interes să colaboreze.

Astfel că voi lua o pauză şi voi aştepta ca lucrurile să se îndrepte, ca măsurile necesare să fie luate pentru ca Timişoara să poată deveni o adevărată Capitală Europeană a Culturii. Voi locui în continuare aici în Timişoara. Acest oraş a devenit acasă pentru mine. Aştept cu nerăbdare să particip la proiectele pe care le-am iniţiat în faza StartUp. Voi continua să mă implic în proiecte relevante, oferindu-mi ajutorul şi experienţa acolo unde va fi nevoie – în special sectorului cultural independent, care se găseşte angajat într-o zbatere continuă pentru recunoaştere şi respect.

Rămân dedicat minunaţilor oameni cu care am lucrat şi care, contrar tuturor aşteptărilor, continuă să facă lucrurile să se întâmple. Sunt pregătit să contribui în orice fel pot, dacă şi atunci când condiţiile necesare vor fi onorate„, a notat Chris Torch.

VIDEO: George Stefanita