Noaptea care a pus Timisoara pe harta luminata a Europei. 137 de ani de la vestea care a uimit un intreg continent
TIMISOARA. Trecusera aproape 125 de ani de cand strazile Timisoarei fusesera prima data luminate cu ajutorul lampilor cu gaz. La jumatatea secolului al XVIII-lea, capitala Banatului devenise primul oras al Imperiului Austro-Ungar care beneficia de un asemenea sistem. Spre finalul veacului al XIX-lea, Timisoara avea sa mai bifeze o premiera.
La margine de imperiu, cu cateva luni inainte de finalul mandatului sau de primar, Janos Torok avea sa isi treaca printre multele realizari si transformarea Timisoarei in primul oras din Europa continentala cu strazile iluminate electric.
Se intampla in seara de 12 noiembrie 1884, atunci cand, la lasarea intunericului, pe strazile Timisoarei se aprindeau 730 de lampi incandescente cu filament de carbune.
Povestea modului in care orasul a ajuns sa fie iluminat electric a inceput insa cu doi ani mai devreme.
Municipalitatea semneaza in 25 decembrie 1882 cu firma Anglo-Austrian Brush Electric Comp. Limited o intelegere prin care respectiva companie urma sa construiasca o uzina electrica la Timisoara si sa asigure iluminatul cu incepere de la 1 septembrie 1883. Construirea uzinei avea sa dureze mai mult decat era planificat, iar iluminatul stradal electric era inaugurat la Timisoara in 12 noiembrie 1884.
„Iluminatul public stradal este asigurat de 730 lampi, cu o retea de 60 km de strazi, alimentate cu energie furnizata de Uzina electrica dotata cu masini ce fusesera prezentate la expozitia de la Viena din 1883. Costul era unul foarte ridicat: pentru fiecare dintre cele 730 becuri electrice, firma incasa 82 coroane de la Primarie„, se arata pe identitatea.ro.
Astfel, Timisoara devenea primul oras din Europa cu strazile iluminat electric, si al doilea in lume dupa New York.
„Lumina lampii electrice este puternica si intrece de departe pe cea a flacarii cu gaz; lumina este de tot blanda, aproape identica cu luciul lunei, nu numai ca nu conturba vederea ochiului, ci si o indulceste oarecum“, nota la acea vreme publicatia „Luminatorul“(nr. 76/22 sept. – 4 oct. 1884).
Sistemul pus in functiune atunci cuprindea un traseu stradal de 60 de kilometri.
La Timisoara, iluminatul public stradal a fost proiectat si executat de la bun inceput ca un sistem general, pentru un intreg oras. Reteaua electrica acoperea din start o arie de 10 km patrati, nicidecum doar o strada sau doua, asa cum se intamplase in 1881 la Stockholm ori in 1882 la Berlin.
Astfel, avea sa fie consemnata una dintre cele mai importante premiere pe care le-a inregistrat Timisoara de-a lungul istoriei sale.
La 9 ani de la inaugurarea Uzinei Electrice, aceasta avea sa fie cumparata de municipalitate cu suma de 200.000 de florini.
Sistemul energetic a continuat sa se imbunatateasca si sa evolueze, iar in 1910, la reteaua electrica este conectata o hidrocentrala, prima de acest gen de pe teritoriul Romaniei, care avea trei turbine. Dezvoltarea Uzinei a stagnat pe timpul razboiului, dar si dupa prima conflagratie mondiala.
Un alt pas important in „istoria energetica” a Timisoarei are loc in 1938, cand Uzina Electrica si Tramvaiele Comunale sunt unificate si ia nastere Intreprinderea Electromecanica Timisoara, care 10 ani mai tarziu avea sa fie nationalizata. Dupa aceasta faza se comaseaza CET Timisoara cu CET Arad, dar se separa de transport si astfel ia nastere Societatea de Electricitate Banat, care din 1949 isi schimba numele in Intreprinderea Regionala de Electricitate Timisoara, IRET.
In 1995 a inceput un amplu proces de retehnologizare, un moment in care in proiectarea retelelor electrice de medie si joasa tensiune se introduc solutii noi. Se modernizeaza posturile de transformare, sistemul informatic si iluminatul public.
In 2004 se semna contractul de privatizare al distributiei energiei electrice, ce avea sa fie preluat de compania italiana ENEL.
Orasul Capitala Culturala a Europei in 2023 si-a intemeiat intreaga strategie de cucerire a acestui important titlu pe metafora luminii de la Timisoara.
„Uneori marile schimbari incep la colt de strada. In 1884, Timisoara a fost primul oras din Europa continentala cu iluminare stradala electrica. In 1989 scanteile Revolutiei impotriva regimului Ceausescu s-au aprins pe strazile Timisoarei. Pornind de la puternica metafora a luminii dorim sa exportam valorile in care credem, in alte orase din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisa, vizionara, in randul cetatenilor. Sloganul campaniei este esenta mesajului nostru: Lumineaza orasul prin tine!”, scria echipa Asociatiei Capitala Culturala Europeana in dosarul spectacol cu care orasul a fost pus pe harta capitalelor culturale.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Sa nu uitam ca Timisoara a fost primul oras din Romania cu o Strategie Climatica aprobata in 2010. Un parcurs frumos cu proiecte frumoase si ambitioase in ultimii 10 ani. Proiecte care trebuie continuate de toti edilii urbei noastre. Adaptarea la schimbarile climatice este esentiala. Sa ne mandrim cu Timisoara. Un oras frumos la care toti putem contribui fiind responsabili.
Mai ales după al doilea război mondial și molima comunistă. Care sa perpetuat și după revoluție prin raptul făcut asupra fabricilor prin familiile securiștilor și colunistilor cunoscuți ai orasului
Inca de atunci in Timisoara se foloseau becuri performante, cu fibra de carbon…
Nu inteleg cevtot scrieti ce s -a intamplat acum 200 sau 10o sau 300 ani ,traiti cu iluzii din trecut .Multi oameni si mukte tari au avut un trecut mai glorios si nu se lauda
Mai bine ati spune ca sunteti singurul oras mare ramas fara apa calda si caldura;)))
Si asta nu e vina colonistilor ci a banatenilor si nemtilor care au condus orasul,hehe
Sunt si alte orase fara caldura, dar acolo primarul e de unde trebuie si deci nu e de vina cu nimic, responsabila e doar termoficarea care e complet apolitica.
Yugoslavija , raiul lui Tito , s-a dezmembrat datorita nemultumirilor slovenilor si croatilor vis a vis de politica guvernului federal de la Beograd .
Independenta Sloveniei apoi a Croatiei a fost sustinuta de occident , inclusiv cu armament , marci germane dar si o blocada impusa Belgradului .
Tic tac , tic tac , tic tac …
Felul cum guvernul imparte banii de la buget , naste frustrari normale , pt un judet ca Timisul .
Sumele colectate sunt dintre cele mai mari , atunci e normal ca investitiile sa fie pe masura , ceea ce nu se intampla de multi ani .
Cred ca aberezi ..ce legatura are iugoslavia cu incompetenta primăriei tm de a gestiona problema căldurii si apei calde care.a fost unica in toata.tara.Nu spun ca nu sunt probleme la toate regiile de apa si încălzire din țară,multe sunt falimentare .Dar niciun oras din vest din est din sud fie ca sunt ardeal sau moldova sau muntenia sau oltenia sau maramureș sau dobrogea…eu nu am auzit oras mare sa ramana fara apa calda ca timisoara lui fritz
În altă.ordine de idei la rectificarea bugetului,.guvernul a dat timișoarei 58 milioane de lei pt căldură, mult m mult ca.de ex.pt cluj,9milioane .cta 20milioane sau ploiești, 10.mil,iași 45 milioane..deci acum.timisoara a primit cel m mult asa ca termina cu comentarii aiurea.
Cu parere de rau va pot spune ca totul e o minciuna gogonata care e rostogolita an de an de falosii ce isi ascund frustrarile in spatele a „noi suntem fruncea”. Fruncea la ce dracu suntem?
Cine avea un gram de curiozitate putea da o cautare pe Google:
https://en.wikipedia.org/wiki/Street_light
Timisoara a fost intradevar primul oras din Imperiul Austro-Ungar cu luminat public electric si nicidecum din Europa. Londra, Paris sau Berlin aveau deja sisteme instalate cu ceva timp mai devreme.
Si inca o chestie: Iluminatul respectiv a fost instalat intr-o cu totul alta Timisoara, cu oameni de alta factura. Cocalarii de azi se lauda cu minciunile create pe baza unor premiere mai mici ca insemnatate de unguri, austrieci, etc.
Ne-am face un bine daca am fi mai cumpatati si mai orientati spre fapte si sa lasam pe altii sa ne laude.
Subscriu. De vina „Fost Imperiu” pentru toate relele este asa-numitul „Fost Imperiu”, pentru ca – printre altele –
(1) nu a lasat stocuri de carbune pe 150 de ani ptr un oras de 400.000 de locuitori!
(2) nu a prevazut refacerea periodica a cladirilor (istorice)
(3) nu a construit parcari supra-etajate, subterane, des dupa 110 ani au fost elaborate studii de fezabilitate „bine documentate” dar neralizate (anticipativ) cu 120 de ani in urma
….
(n) a introdus tramvaie care erau fabricate la Ganz in Ungaria (?) si nu a importat de la … sau nu a luat de la … (cu acumulatori, cam scumpi dar care nu se strica ptca nu vor fi utilizati) s.a.m.d.
Departe … foarte DEPARTE de pretențiile cimisorenilor !!
plătitori DE. tx
CIus
In 1884 nu exista imperiul Habsburgic. Se numea imperiul Austro-Ungar…