Noi descoperiri fabuloase facute de arheologi nu departe de Timisoara. Monede, piese de ceramica si o locuinta straveche, scoase la lumina. Foto

TIMIS. Arheologii au continuat si in 2023 sapaturile intr-unul dintre cele mai importante situri arheologice din tara si au scos la lumina noi obiecte valoroase.

CITESTE SI: Elev eliminat din prima proba a Bacului de toamna, la Timisoara 

Echipele de arheologi s-au intors la Igris, unde la inceputul mileniului al doilea, calugarii cistercieni au construit o biserica.

In acest an sapaturile au avut loc in luna iulie, iar echipa a fost formata din dr. Daniela Tanase, responsabil stiintific, Zsuzsanna Kopeczny, arheolog medievist, Stefan Popa, biolog, toti din partea Muzeului National al Banatului, iar de la Institutul de Arheologie al Universitatii Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta au venit dr. Balázs Major si Bendeguz Tobias, arheologi.

In 2023 cercetarile s-au concentrat pe partea de sud-est a manastirii, „unde potrivit principiilor arhitecturale cisterciene stabilite de abatele Bernard de Clairvaux in prima jumatate a secolului XII, se afla sufrageria, incaperea care adapostea sursa de incalzire si bucataria manastirii”, transmit reprezentantii Muzeului.

Arheologii au descoperit ziduri, incaperi cu podele, o locuinta cu cuptor care este mai veche decat manastirea, dar si monede sau elemente de ceramica.

„Rezultatele sapaturilor arheologice sunt spectaculoase, fiind gasite ziduri, incaperi cu podele, canale de aductiune si de scurgere a apei care provin din mai multe faze de construire a cladirilor din cursul secolelor XII-XV/XVI. Aceste structuri construite dovedesc iscusinta constructorilor din Evul Mediu in materie de inginerie hidraulica, domeniu in care calugarii cistercieni au fost inovatori. De mentionat este si descoperirea unei locuinte cu cuptor, databila in secolele XI-XII, anterioara construirii manastirii infiintate in anul 1179. Cu prilejul cercetarilor din campania arheologica a anului 2023, colectia Muzeului National al Banatului s-a imbogatit cu fragmente arhitecturale sculptate in gresie, monede si o cantitate insemnata de ceramica din secolele XIII-XV„, spun reprezentantii Muzeului National al Banatului.

Anul trecut, Muzeul National al Banatului a si organizat o expozitie in care au fost prezentate descoperirile facute la Igris de-a lungul anilor.

Arheologii stiau ca la Igris, la inceputul mileniului al doilea, calugarii cistercieni au construit o biserica, iar in urma cu 7 ani au inceput cautarile pentru a vedea ce secrete ascunde acest lacas de cult. De-a lungul anilor au fost scoase la iveala fragmente arhitecturale provenite de la ancadramente de fereastra, ancadramente de portal, fragmente de chei de bolta si segmente de coloane si capiteluri, precum si elemente decorative din piatra care au infrumusetat edificiul manastiresc. De asemenea, au fost gasite fragmente din marmura rosie care provin de la sarcofagele regale. La acestea se adauga obiecte din metal si os gasite in inventarul mormintelor cercetate, precum si intr-o groapa care poate fi pusa in legatura cu invazia mongola de la 1241, in care au fost depuse fragmente de schelete umane si diverse piese de ceramica si metal.

Situat pe raza comunei Sanpetru Mare, judetul Timiș, situl arheologic este unul dintre cele mai importante din epoca medievala si unul dintre cele mai insemnate la nivel national. Manastirea de la Igris a fost reprezentativa pentru Regatul Maghiar medieval, aici fiind inhumati regele Andrei al II-lea (1205-1235) si sotia sa, Yolanda de Courtenay, dupa cum indica sursele documentare.