Atunci cand la o echipa este angajat un antrenor nou, in special daca acesta este strain, se spune ca are nevoie de timp pentru a se acomoda cu fotbalul nostru si abia dupa ce isi face o impresie despre cum se desfasoara lucrurile in Liga 1 i se poate trasa ca obiectiv obtinerea unei performante deosebite.
Lui Dusan Uhrin jr. i s-a fixat cucerirea campionatului chiar daca in campionatul nostru s-au schimbat multe de la ultima lui experienta in Romania. Spre exemplu, Steaua, Dinamo si CFR Cluj au devenit echipe de pluton, iar candidatele la titlu sunt in majoritate reprezentante ale provinciei. De asemenea, cu toate ca a mai pregatit-o pe Poli, tehnicianul ceh nu cunoaste intr-o masura ridicata actualul lot, in care se mai gasesc putine nume cu care el a lucrat: Pantilimon, Cisovsky, Luchin, Alexa, Goga, Magera, Taborda, Scutaru, Axente si Mansour. Dintre acestia, doar primii sase au intrat frecvent in lotul de baza.
Fata de precedentul mandat, lui Uhrin ii lipsesc cateva nume importante: Gigel Bucur, fratii Karamyan si, de ce nu, Marius Popa. Paradoxal, dupa despartirea de Poli toti cei patru jucatori au avut de a face cu un regres in cariera. Fostul golgheter al campionatului a plecat in liga a doua din Rusia, unde nu a mai avut sclipirile de altadata. In returul ultimului campionat a marcat doar de doua ori si, in plus, a pierdut contactul cu echipa nationala. Gemenii armeni au avut ghinionul de a alege Steaua in perioada in care aceasta parcurgea cea mai acuta criza din ultimii ani. Cum pretentiile lor financiare nu au fost deloc neglijabile, despartirea a fost invitabila, iar acum trag sa salveze Urziceni-ul de la retrogradare.
Marius Popa fusese singurul reprezentant al “alb-violetilor” la turneul final al Campionatului European din 2008. In locul unei ascensiuni, a ales sa stea pe tusa aproape un an de zile, iar apoi a semnat cu echipe de mana a doua, de genul lui International Curtea de Arges, ajunsa intre timp in liga a 4-a, Pandurii Targu Jiu ori, mai nou, Universitatea Cluj.
In perioada de pregatire, Uhrin va trebui sa aduca la un nivel optim jucatori care revin dupa perioade de accidentare, cum e cazul lui Bourceanu, Magera sau Curtean, ori care nu au sustinut meciuri oficiale de foarte mult timp, cum e cazul nou-venitilor Rafael Rocha si Luigi Lavacchia.
De-a lungul timpului, Politehnica a fost o adevarata “Policlinica”, readucand pe linia de plutire destui jucatori importanti. Fostul antrenor-jucator, Cosmin Contra, s-a intors in tara in iarna lui 2005 pentru ca nu si-a gasit locul in Premier League, la West Bromwich Albion. Evolutiile in tricoul lui Poli au starnit din nou interesul spaniolilor de la Getafe, unde avea sa mai evolueze timp de cinci sezoane. Chiar daca a evoluat destul de putin pentru gruparea banateana, Alin Stoica a reusit sa-i convinga pe cei de la Gent ca a revenit la un nivel ridicat, reintorcandu-se in campionatul belgian. Razvan Cocis devenise o rezerva eterna la Lokomotiv Moscova. Perioada petrecuta la Timisoara i-a priit de minune. A reintrat in circuitul echipei nationale si a semnat un contract in Arabia Saudita care i-a umplut conturile cu bani.
Chiar si pentru jucatori din actualul lot, transferul la Poli a insemnat o adevarata revigorare. Laszlo Sepsi nu mai era o solutie primordiala pentru Racing Santander. Revenirea in Liga intai a fost o alegere buna, de vreme ce a prins jocuri in Europa League si in tricoul nationalei. Poate cea mai importanta “vindecare” realizata de echipa timisoreana a fost cea in cazul lui Ianis Zicu. Plecat pe usa din dos de la Dinamo si aflat in urma cu pregatirea, Zicu a ajuns in scurt timp noul idol pe stadionul Dan Paltinisanu, fiind unul dintre cei mai buni jucatori in prima parte a stagiunii.
Bineinteles, nu de fiecare data “tratamentul” a avut urmarile dorite. Sunt celebre cazurile lui Dare Vrsic si Peter Simek, doi jucatori de echipa nationala, dar care la Timisoara au ramas in memoria fanilor doar prin lungile perioade de accidentare.