Noul Cod al Muncii e “sclavagist”, spun sindicatele! Salariatii ameninta Guvernul “cu pietre”!

Premierul Emil Boc a anuntat, astazi, ca exista posibilitatea ca Guvernul sa isi angajeze raspunderea in Parlament pentru modificarile Codului Muncii, o decizie urmand sa fie luata dupa discutii in Coalitie si in Guvern. Dupa intalnirea de astazi de la Palatul Victoria, intre premierul Emil Boc, sindicate si patronate, partenerii sociali spun ca documentul pe care Executivul vrea sa-si asume raspunderea intoarce Romania la scavagism. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat ca singura solutie care a mai ramas salariatilor este sa iasa in strada si sa arunce cu pietre in guvernanti.

Intrebat daca isi va angaja raspunderea pentru Codul Muncii, premierul a afirmat: „Exista aceasta posibilitate, urmeaza discutii in Coalitie si Guvern”.

Premierul Emil Boc a declarat, joi, ca ultimul domeniu care mai trebuie reformat de Guvern este cel al legislatiei muncii, actualul Cod al Muncii fiind unul depasit, „un factor de blocaj si de frana in obtinerea unui loc de munca”.

„Romania se intoarce la sclavagism!”, spun sindicatele

Sindicatele, pe de alta parte, nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de munca din viitorul Cod al Muncii, sustinand ca in acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, conditiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficientii de ierarhizare care sa departajeze lucratorii vor disparea.

Bogdan Hossu a precizat, dupa intalnirea de astazi cu premierul, ca prin modificarile dorite de Guvern la Codul Muncii se ajunge la o relatie anormala intre angajati si angajator, patronul putand concedia colectiv oricand si in acelas timp sa angajeze a doua zi alte persoane, acest lucru fiind prevazut expres in Codul Muncii, ceea ce inseamna o forma de sclavagism.

„Vom ajunge sa fim dati afara din UE, conceptele respective nu au nimic de-a face cu directivele europene”, a precizat Hossu.

Liderul Cartel Alfa a afirmat ca in afara de Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, toti partenerii sociali au dorit pastrarea contractelor colective de munca.

„Azi am pus problema contractelor colective de munca, din nou cea mai importanta problema si singurii care se opun pastrarii acestora sunt cei de la Consiliul National al IMM-urilor. Toate celelalte prevederi scot sindicatele din IMM-uri si dau pe mana reprezentantilor angajatilor, care sunt persoane manipulate de angajatori”, a mai zis Hossu.

Hossu a mai spus ca, dupa aproximativ 20 de ore de discutii cu premierul, partenerii sociali au crezut ca textul final va fi cel convenit in timpul acestor discutii, dar este tot vechiul text, corectat putin.

„Salariatii vor iesi in strada sa arunce cu pietre in guvernanti!”

Liderul Cartel Alfa a mai spus ca, daca premierul isi asuma raspunderea pe proiectul de modificare a Codului Muncii, singura sansa pentru salariati este „sa iasa in strada cu pietre si sa arunce dupa ei”.

„Se pare ca numai violenta face legea in Romania. Orice cale de a incerca constructia unui dialog social normal constatam ca nu are eficienta. Se pare ca numai protestele sau iesirea lumii cu pietre si bate in strada sunt singura forma care poate rezolva in Romania de astazi, pentru ca guvernantii au ramas la mentalitatea feudala, neintelegand ca pacea sociala inseamna constructia unui dialog social”, a spus Hossu.

Liderul Cartel Alfa a sustinut ca modificarile la Codul Muncii sunt o noua forma de sclavagism, pentru ca patronul poate concedia colectiv oricand si a doua zi sa angajeze alte persoane.

El a preciza ca textul final al proiectului de modificare a Codului Muncii nu are prevederile convenite in timpul discutiilor cu primul ministru, ci vechiul text, corectat doar din punct de vedere gramatical.

Ce se intampla cu Ccontractul Colectiv de Munca la nivel national?

Desi sindicalistii au tinut cu dintii de contractul colectiv de munca (CCM) la nivel national, in negocierile pentru modificarea Codului Muncii, toate prevederile referitoare la acest document au fost abrogate in ultima forma a proiectului de lege.

In ultima varianta a proiectului Codului Muncii au fost abrogate toate articolele de la 238 la 247, care fac referire la contractele colective de munca, potrivit ultimei variante a proiectului, obtinute de Mediafax.

In textul anterior de modificare a Codului Muncii erau abrogate doar articolele 239, 241 si 247.

Articolul 238 din Codul Muncii in vigoare prevede ca drepturile salariatilor din contractele individuale nu pot fi inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca.

„Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca. La incheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal”, potrivit articolului 238.

Si articolul 239, care stabileste ca prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala, este abrogat in proiectul Codului Muncii.

Contractele colective de munca urmeaza sa se incheie la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national. Contractele colective de munca se pot incheia si la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite in continuare grupuri de angajatori, prevede articolul 240 din Codul Muncii in vigoare.

„Clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii angajatorului, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel, pentru toti salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel, pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel, pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara, in cazul contractului colectiv de munca la nivel national. La fiecare dintre nivelurile prevazute la art. 240 se incheie un singur contract colectiv de munca”, potrivit articolului 241.

De asemenea, in proiect este abrogat si articolul 246, care prevedea ca aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendata prin acordul de vointa al partilor ori in caz de forta majora.

In ultima varianta a proiectului de modificare a Codului Muncii este abrogat si articolul 290, care se refera la procedura de solutionare a conflictelor de munca, reglementata prin lege speciala.

Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de munca din viitorul Cod al Muncii, sustinand ca in acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, conditiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficientii de ierarhizare care sa departajeze lucratorii vor disparea.

In opinia sindicalistilor, daca ramurile nu sunt definite, iar contractul de munca la nivel de unitate ajunge la mana angajatorului, este posibil ca lucratorii sa fie platiti sub valoarea lor.

Dupa trei luni de proba, poti fi dat afara fara preaviz!

Ultima varianta a Codului Muncii prevede si ca perioada de proba va fi de maxim 90 de zile calendaristice, atat pentru functiile de executie cat si pentru cele de conducere, iar pentru acelasi post un angajator poate avea in proba mai multe persoane, dar, cumulat, nu mai mult de un an.

„Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice”, prevede articolul 31 din ultima forma a Codului Muncii (CM).

Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.

Cele cinci confederatii sindicale au anuntat ca vor decide luni formele de protest, nemultumite de modificarile aduse Codului Muncii, care dezavantajeaza angajatii.