Noul Cod al Muncii scoate sindicatele in strada. Vezi aici principalele modificari din lege

Guvernul doreste haos, nu ordine, doreste tensiuni sociale, nu pace sociala, doreste frauda fiscala, nu concurenta loiala. Acestea sunt concluziile federatiilor sindicale dupa ce au citit Codul Muncii. Sindicatele pregatesc proteste ample in toata tara, saptamana urmatoare.

Sindicatele au cazut de acord asupra prevederilor din noul Cod al Muncii care nu reprezinta interesele angajatilor si au explicat si de ce.

• prin noile norme, angajatorul va avea dreptul de a stabili unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare a acestora. Din punctul de vedere al sindicalistilor, acest sistem deschide calea care abuzuri. Asta pentru ca angajatorii vor putea stabili obiectivele in asa fel incat salariatii nu vor putea realiza niciodata salariul negociat si vor putea fi concediati cu usurinta pentru necorespundere profesionala, daca nu indeplinesc obiectivele de performanta.

• Angajatorul va avea dreptul ca, sub pretextul reducerii temporare a activitatii pentru motive economice, tehnologice pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, sa reduca unilateral programul de lucru al salariatilor de la 5 la 4 zile/saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, precum si sa trimita salariatii in concediu fara plata pe o perioada de 15 zile lucratoare consecutive/an. Sindicalistii au „tradus” aceasta prevedere ca este in favoarea angajatorului, care va putea invoca motivul ca si-a redus temporar activitatea, pentru a-si micsora costurile cu salariile,  fara a mai fi obligat sa plateasca salariatilor 75% din salariul de baza. In acest fel, costurile sau o parte substantiala din costurile oricarei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariatilor. Pana acum, statul era derobat de orice obligatie de securitate sociala fata de salariatii care platesc contributiile la asigurarile sociale de somaj, indemnizatiile fiind suportate de angajatori. Dupa modificarea Codului Muncii, atat statul cat si angajatorii, transfera sarcina lor numai angajatilor.

• in cazul concedierilor colective, criteriile sociale convenite prin contractele colective de munca pentru departajarea salariatilor, urmeaza a se aplica dupa „evaluarea realizarii obiectivelor de performanta”. Aceasta modificare exclude cu desavarsire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanta in cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariati. In cazul concedierilor, primii concediati vor fi salariatii incomozi, sub pretextul ca nu au realizat „obiectivele de performanta individuala”. Deoarece criteriile de evaluare a acestor performante sunt stabilite unilateral de catre angajator, in fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fara ca salariatii sa mai poata fi aparati. Dupa concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de munca ale celor concediati, fara a mai suporta vreo consecinta.

• se elimina din Codul Muncii dreptul de preferinta la angajare recunoscut  salariatilor concediati, in situatia in care angajatorul isi reia activitatea mai inainte de trecerea unei perioade de 9 luni dupa concedierea colectiva. Eliminarea oricarei obligatii a angajatorilor fata de salariatii concediati pune in evidenta inca o data ca modificarile propuse servesc acelor angajatori care nu doresc sa aiba nici o responsabilitate sociala.

• se majoreaza la 3 ani perioada pentru care se poate incheia un contract pe durata determinata, se introduce posibilitatea prelungirii contractului fara limita de numar al prelungirilor si fara limita ca durata a perioadei de prelungire, se elimina si limita de 3 contracte succesive pe durata determinata pe care le poate incheie un salariat cu acelasi angajator, se elimina obligativitatea patronului de a-l angaja pe salariat cu contract pe durata nedeterminata dupa 3 contracte pe durata determinata. Consecinta va fi precarizarea muncii salariatilor, datorita generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata. Contractul de munca pe perioada nedeterminata va disparea, iar majoritatea salariatilor vor fi angajati cu contract pe perioada determinata. In acest fel va disparea complet siguranta si protectia locului de munca. Salariatii nu vor mai primi plati compensatorii, nu vor mai putea face credite etc.

• Normele de munca se fac si se modifica DOAR de catre angajator, fara acordul salariatului sau al sindicatului. In traducere, patronul poate oricand sa modifice norma de munca, ceea ce inseamna ca poate sa modifice unilateral si dupa bunul plac salariul. Salariatii vor deveni in acest fel sclavii propriului contract de munca.

• se elimina prevederea potrivit careia durata concediului de odihna se stabileste prin contractele colective de munca si se instituie regula stabilirii duratei concediului de odihna prin contractul individual de munca. Aceasta modificare deschide poarta pentru liberul arbitru in stabilirea concediilor de odihna prin negocieri individuale (in cadrul carora pozitia salariatului este mai slaba) si va fi posibil ca salariati aflatii in situatii identice sa beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihna, in functie de bunavointa angajatorului.

• este eliminata posibilitatea stabilirii salariilor prin negocieri colective. Prin contractele colective se vor putea stabili numai nivelurile salariale minimale, iar salariile individuale se vor stabili numai prin negocieri individuale. Aceasta modificare elimina posibilitatea negocierii colective a grilelor de salarii si a fixarii de limite superioare ale salariilor diferitelor categorii de salariati.