TIMISOARA. Condeierii plugari din Banat si urmasii lor, s-au adunat la sezatoare, la Muzeul Satului, pentru a depana amintiri, a citi poezii si a expune o mostra din cultura traditionala a satelor.
Este vorba despre a VII-a editie a Festivalului Condeierilor Plugari din Banat, in cinstea unui fenomen cultural din lumea satului care a supravietuit pana astazi. „Este intr-adevar un festival putin atipic”, spune muzeograful Maria Mandroane, organizatoarea evenimentului. „Ne-am adunat alaturi de plugarii condeieri din Banatul romanesc si sarbesc, dar avem alaturi de noi si creatori populari din toata tara”, mai spunea acestea.
Cine sunt condeierii plugari?
In realitate condeierii plugari sunt intelectualii din randul taranilor simpli, care au creat si au compus literatura, poezie, muzica si nu numai. „La noi in Banat, condeierii plugari au un rol cu totul aparte. Inainte de Unire, alaturi de muncitori si de intelectualitatea satelor noastre, ei au format un cerc in care s-au strans cat mai unit si au luptat impotriva dominatiei straine, dar nu prin calea armelor, ci prin cuvant, prin suflet”, explica Maria Mandroane. „Vorbim de un spatiu foarte restrans in jurul Oravitei. Pe vremea respectiva era o zona foarte infloritoare, era un oras creat de austrieci, pe fondul unui sat de munte, care a ajuns la un nivel economic foarte ridicat. Taranii locului erau oameni cu ceva scoala pentru acea perioada, si aveau un nivel cultural foarte ridicat, aveau cunostinte tehnice si scriau poezie, proza, scenete scolare. Este vorba de condeierii plugari”, spune muzeograful.
Fenomenul condeierilor este legat de cultura taranilor publicisti dar si coristi, dirijori, compozitori sau chiar inventatori. In Banat, fenomenul a avut cea mai mare vechime, acesta s-a generalizat in perioada interbelica si mai tarziu.
Cum s-a reaprins o traditie veche de peste o suta de ani
„Pana in perioada interbelica a fost o generatie de condeieri plugari. In perioada interbelica se creeaza o noua generatie, iar in perioada postbelica se pastreaza gruparea de la Oravita. Inainte de Revolutie, procesul a intrat usor intr-un con de umbra, drept urmare in 2002 la Oravita se incearca o reconstituire a fenomenului. Ultimii condeieri incercau sa ne lase noua celor din zona aceasta mostenire”, mai spune Maria Mandroane.
„Fenomenul are continuitate, are o vechime de peste o suta de ani si ceea ce se intampla astazi este continuarea acestui fapt. Procesul de transformare este vizibil. Vorbim de o cu totul alta literatura si de alte manifestari artistice fata de ce faceau ei. Va avea continuitate. Noi mergem inainte. Sufletul satului si cultura populara se mosteneste”, este de parere Maria Mandroane.
Biledul ii va gazdui maine
Sarbatoarea continua si maine, 15 iunie, in comuna timiseana Biled unde va avea loc o intalnire cu fii satului. Tot aici va avea loc un spectacol etno-folcloric la care vor participa solistii vocali: Maria Tudor, Ion Bosioc, V. Tipa, Marius Matei precum si tinerii solisti: Mihaela Tirica, serban Vlad, Daniela Dudea. In program se regasesc si momente vesele cu Dan Liut.
Festivalul este organizat de Consiliul Judetean Timis, Muzeul Satului Banatean Timisoara si Primaria Biled iar coordonatorii proiectului sunt: Dr. etnolog Maria Mandroane si Prof. Lavinia Serban.