Omor, Chizdia, Tolvadia, Lighet sau Besenova. Iti spun ceva numele astea? Ai sa ramai surprins sa afli ce ascund, in Banat
Batranii le mai spun asa si in zi de astazi, iar multi dintre cei tineri nici nu stiu ca s-au chemat candva cu totul altfel. Vorbim despre vechile denumiri ale mai multor localitati din Banat.
Acestea au fost schimbate de-a lungul vremii, mai ales in perioada comunista, intrucat regimul socotea ca nu se cade sa mai poarte nume provenind din vreo limba a minoritatilor sau sa aiba vreo legatura cu un moment istoric ce nu era pe placul noii oranduiri. Au fost si situatii in care localitati au fost rebotezate pentru ca vechile nume erau considerate… indecente.
Asa se face ca unele asezari au capatat niste nume cu care localnicii, indeletnicirile lor, specificul zonei, samd n-aveau nici in clin nici in maneca.
Profesorul Mircea Rusnac, unul dintre cei mai importanti cercetatori ai Istoriei Banatului, s-a aplecat si asupra acestui aspect si a adunat o multime de exemple de localitati care au fost redenumite peste noapte din motive, uneori, greu de inteles.
Unul dintre cazuri este cel al orasului Otelu Rosu, botezat asa in 1948 pentru ca vechiul sau nume era Ferdinand, adica acelasi cu cel al regelui Romaniei. Culmea, localitatea se numea asa cu mult inainte de urcarea pe tron a lui Ferdinand Intregitorul Romaniei, dar asta nu i-a impiedicat pe comunisti sa il schimbe. Asezarea fusese insa numita Ferdinand in 1807 dupa numele proprietarului unei colonii miniere, Ferdinand Hoffman.
O serie de denumiri provenite din limbile etnice ale Banatului au fost ‘romanizate’ fara nicio noima.
Asa se face ca, Traunau (denumire germana) a devenit peste noapte Alunis, Ujszentes (maghiara) a devenit Dumbravita, Ciavos (din sarba) – Graniceri, Tolvadia (din nemtescul Tolwald) – Livezile, Ohaba Sarbeasca – Ohaba Romana, Lighet (din turca veche) – Padureni, Medves (din maghiara) – Urseni.
In alte cazuri, denumiri considerate ciudate sau indecente au fost de asemena, schimbate. Basesti a devenit Begheiu Mic, Maidan – Bradisoru de Jos, Goizesti – Colonia Fabricii, Chizdia – Cosarii, Besenova Veche si Besenova Noua – Dudestii Vechi si Dudestii Noi, Cacova – Gradinari, Sâlha – Costei, Crâjma – Măgura, Valea Boului – Paltinis, Omor si Omoru Mic – Rovinita Mare si Rovinita Mica, Cârpa – Valea Timisului, Jidovin a devenit Berzovia, Jădani – Cornesti, Ghedu s-a transformat in Deta, Mățădolea in Macedonia, iar Pârcosu in Percosova.
Ar mai fi de amintit ca unele localitati au primit numele unor personalitati care s-au nascut acolo: Căvăran a devenit Constantin Daicoviciu, Rudăria – Eftimie Murgu, Bujoru – Traian Vuia si Satu Mic – Victor Vlad Delamarina.
O exceptie fericita o constituie cazul comunei Coronini de pe Clisura Dunarii. Ea a fost intemeiata in secolul al XIX-lea de un grup de bufeni (olteni), cu acordul guvernatorului din acel timp al Voivodinei, Johann Baptist conte Coronini de Cronberg. Recunoscatori, locuitorii si-au botezat asezarea cu numele acestuia. Peste un secol insa, comunistii i-au schimbat numele in Pescari. Dar după 1989, prin referendum, satenii au hotarat revenirea la numele lui Coronini, astfel incat macar una dintre aceste nedreptati a fost reparata.
Mai multe AICI!
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
În zilele noastre , satele si comunele noastre se depopuleaza masiv , tinerii pleaca in vest sau în marile orașe, rămîn numai bătrînii,în marea majoritate nu exista nici o activitate economică,perspectiva este sumbra , cele care simt mai aproape de marile orase mai se mentin , in rest , nimic , peste tot sînt case de vînzare.
Silha NU este Gruni, Silha ESTE Costeiu.
Silha s-a unit cu Costeiu pe la sfarsitul anilor ’60, inceputul anilor ’70 si asa a disparut acest nume.
Prin anii ’80, cand Ceausescu a vrut sa comaseze puzderia de satulete cu cateva sute de locuitori in comunele de care apartineau, toata lumea a fost ultra scandalizata si ultragiata. Istoria ne-a demonstrat ca omul avea dreptate si disparitia micilor sate este un fenomen natural si inevitabil. Din pacate la noi acest lucru este valabil si pentru micile orasele, care vor avea aceeasi soarta.
Asa e, in perioada preaderarii s-a scremut toata lumea sa mareasca din pix urbanizarea romaneasca si asa s-a ajuns la sate facute de azi pe maine orase (cu consecinte fiscale tari de tot) si la localitati practice depopulate cu administratii intacte si stufoase, c-aici e votu’ dumneavoastra!
da ba chiar,,,nu ca miticii nume frumoase ca;Baleni Vaforita,Gaesti,Morteni,Fierbinti, Mirosi,Tiganesti,Cucuruzu,Slobozia,Scutelnici,Adancata etc,asta asa la o scurta privire in jurul BUCURestiului!!!!!
Corect, un procentaj major de toponimice romanesti suna de parca sunt date in scarba sau sila, dar cele in alte limbi trebuiau neaparat schimbate, ca nu le sunau bine urmasilor podibonzi ai lui Zelea Codreanu pripasiti la comunisti. Multumesc pentru articol, ma bucur c-am aflat ce s-a intamplat cu Cârpa, de care intreba toata lumea dupa poanta cu „rusinile Timisului, Sacu, Cârpa si Nadragu”. Probabil Sacu sugera prosperitate, iar Nadragu a fost usor de tradus…
Sîlha nu e Gruni! Gruniul e gruni și e la câțva km de Coștei. Sîlha era actuala parte dinspre Lugoj, a Coșteiului. Sîlha și Coșteiul, au fost la un moment dat, despărțite de 6 metri de drum, ai unei ulițe; de o parte a sa era Coștei, iar de alta Sîlha. Poate un pic de atenție în plus, nu strică …
„Spre deosebire de celelalte colonizări precedente, noua migrație s-a produs fără ca aportul migranților la noile teritorii ocupate să poată fi considerat valori culturale în sensul adevărat al cuvântului. De unde și reacția de adversitate a populației autohtone față de afluxul de noi veniți.”
🙂
Citeste-l mai intai pe Elias Regnault („Histoire politique et sociale des principautés danubiennes” – o gasesti in limba franceza in Sud, in centrul cultural al Romaniei), sa vezi acolo „adversitatea populatiei autohtone” (romani si nu numai) din Banat fata de unguri… In al doilea rand, fata de zestrea culturala a Tarii Romanesti si Moldovei (in special Oltenia a dat cele mai mari personalitati de nivel mondial, urmata de Muntenia), valorile culturale ale Banatului sunt la genunchiul broastei. Mai ai si nesimtirea (specifica banateanului tiganizat si maghiarizat in secolele cand a interactionat cu primitivi nomazi ce au navalit in Europa din Asiei) sa vorbesti despre „aportul cultural”… Fata de zero-cultura banateana chiar si poezia „Catelus cu parul cret” este o contributie uriasa, nici nu este nevoie de Eliade, Brancusi sau Ionescu.
Urla sovinismul romanesc in comentariul lui @Calea Victoriei. Este evident ca persoana care a comentat simte, la fel ca si multi alti olteni, moldoveni etc., ca pe teritoriul Banatului nu a existat nimic valoros pana cand Banatul a fost anexat Romaniei, datorita faptului ca el, la fel ca si multi alti olteni, moldoveni etc., evalueaza cultura si dezvoltarea sociala a Banatului raportat strict la romanii din Banat, facand abstractie ca Banatul era populat nu doar cu romani. Ca sa-si „legitimeze” elucubratiile invoca scrierile lui Elias Reginault, care nu are reputatia de a fi un analist social sau istoric semnificativ. Practic era un avocat cu dare de mana care avea pasiunea de a scrie despre perceptiile sale personale asupra diverselor locuri si popoare. Avea dare de mana si probabil ca astfel diverse scrieri de-ale sale au fost publicate. Mai uita comentatorul @Calea Victoriei ca primele clase in care se preda in limba romana in Bucuresti au fost infiintate in 1818 de Gh. Lazar, asa ca nici despre „inalta cultura romaneasca” din regiunile romanesti nu prea putem sa vorbim cu toata gura pana acum vreo 150 sau 200 de ani. Deci … mai usor cu romanismul … pe scari … : ) Si, mai ales, cu jignirile gratuite si sovine indreptate impotriva banatenilor. : ) Dar sa revin la chestiunile obiective legate de comentariul lui @Calea Victoriei. Deoarece regiunea Banatului a fost o zona cu mari suprafete de teren improprii locuirii (zona foarte mlastinoasa), aceasta a fost colonizata tarziu si cu eforturi umane si materiale importante. Se poate deduce ca din aceasta cauza „cultura” banateana era bazata pe cultul muncii care trebuia sa conduca la crearea unei regiuni productive, pe cand in regiunile subcarpatice si moldovenesti cultura romaneasca era influentata (timp de multi ani) de necesitatea impotrivirii fata de imperialismul otoman (expansiunea si dominatia otomana). Probabil ca de aceea, chiar si in zilele noastre, oltenii si moldovenii nu inteleg cultura locului (din zona Banatului) deoarece ei nu sesizeaza in aceasta cultura elementele combative, de rezistenta si impotrivire cu care s-au familiarizat secole la rand. Practic ei nu vad sensul de a conlucra pentru dezvoltarea regiunilor lor, fiindca au fost mute sute de ani deposedati de beneficiile muncii lor de catre cotropitori. Cam la fel vad ei si pe banateni in momentul in care intra in contact cu acestia. Ei nu pot sa inteleaga ca in Banat, generatii la rand au lucrat in colaborare intre diverse nationalitati (etnii) pentru dezvoltarea zonei, fara ca oamenii sa fie deposedati complet de rezultatele eforturilor lor. Practic Banatul a fost un fel de El Dorado, iar asta era nu doar pentru populatiile romanesti, ci si pentru multe alte popoare europene din care au venit diversi colonisti in regiune (puscariasi sau nu!). Un alt aspect (obiectiv) legat de comentariul lui @Calea Victoriei este faptul ca in general oltenii si moldovenii care ajung in Banat, nu sunt 100% convinsi ca banatenii sunt la fel de romani ca si ei. : ) Insa uita un lucru: acela ca daca ar intreba in Moldova un moldovean daca este in primul rand roman si in al doilea rand moldovean, ar ramane surprinsi sa afle ca aia se considera in primul rand moldoveni. : ) La fel este si in Oltenia cu oltenii … : ) Deci, din nou, mai usor cu … romanismul … pe scari … : ) Dupa cum se vede din comentariul lui, noi, romanii din Banat nici nu avem dreptul sa ne mandrim cu marile personalitati romanesti care nu sunt din Banat, probabil tot din aceleasi motive. Fiindca oltenii si moldovenii considera romanii dupa locul unde se gasesc. : ) Dar pe olteni si moldoveni daca ii intrebi despre Hagi, iti vor spune ca 100% este roman. : ) La fel si despre Spiru Haret. : ) Ar mai fi enorm de multe de spus pe tema asta, dar concluzionez: sovinismul romanesc este viu si nevatamat si nu cred ca se va estompa prea curand, la fel ca in foarte multe tari din Europa si din lume … : )
Chapeau bas, mon cher
Aproape de acord cu al tau comentariu. Adevarat ca Banatul, între regiunile istorice ale României, are un istoric aparte, în care conviețuirea a fost esențială. Spre deosebire de Ardeal, unde au existat si acolo români, maghiari, sasi, secui etc, în Banat statul românilor a fost de egalitate cu celelalte etnii. Parțial de acord cu ce spui despre moldoveni si olteni. Cu ce nu sunt de acord din ce spui tu este șovinismul românesc pe care îl acuzi. Mesajul tău este destul de șovin. Si chiar tu, si as spune banatenii in general, sunt printre cei mai șovini români. Unde e spiritul de conviețuire si conlucrare banatean cand vine vorba de oltenii din Banat?
Am corectat pe blog, multumesc!
Nu este Ciavos din limba sarba,este CSAVOS din limba maghiara
În limba măg(hi)arilor sună și mai scârbos.
Zici? exemplifica !!!
Istoria este rescrisă întotdeauna de către câștigători. Nici Banatul nu a făcut excepție la regulă, indiferent de câți cercetători specialiști în ale istoriei au apărut și vor mai apărea pe ecrane.
Multă vreme regat maghiar, Banatul a fost mai apoi pașalâc turcesc, cu localități denumite în turcește. Odată cu eliberarea Banatului de către armatele austriece, s-au ridicat multe sate șvăbești având denumiri nemțești.
Intrarea Ungariei în imperiul austro-ungar a condus la reintrarea Banatului sub administrație maghiară, la implementarea unor politici de maghiarizare care presupuneau printre altele și schimbarea denumirilor localităților. Sackelhausen a devenit Szakalhaza iar ca acest sat au urmat multe altele.
Intrarea Regatului român unit cu Moldova în primul război mondial, urmare firească a acordului semnat cu aliații occidentali printre care și Franța prin care învingatorul primea Banatul, a pus bazele dispariției civilizației șvăbești din Banat. După tratatul de la Versailles, regatul român a primit administrarea Banatului și implicit dreptul la românizarea teritoriului bănățean. Astfel multe sate șvăbești cu denumire maghiarizată au primit nume noi românești ca de pildă: Szakalhaza a devenit Sacalazul de astăzi.
Perioada de după cel de-al doilea război mondial și până în prezent a fost marcată de continuarea politicilor de românizare forțată a Banatului, de dispariția civilizației șvăbești, slăbirea comunităților maghiare, sârbești și evreiești și apariția masivă a unor populații din sudul fostului regat românesc justificată de o dezvoltare economică zonală. Spre deosebire de celelalte colonizări precedente, noua migrație s-a produs fără ca aportul migranților la noile teritorii ocupate să poată fi considerat valori culturale în sensul adevărat al cuvântului. De unde și reacția de adversitate a populației autohtone față de afluxul de noi veniți.
Istoria se rescrie mereu, bucurați-vă deci de timpul rămas până la următoarea colonizare.
Mda, foarte trist, regățenii au șters extraordinara ”civilizație șvăbească” a Chizdiei.
Insuficient asanat, încă mlaștină, Banatustanul a rămas plin de țânțari și de proști.,
Da, alte regiuni istorice n-au avut niciodata denumiri ciudate, doar Banatul! Dar comunistii le-au rebotezat oricum, de dragul schimbarii, fara motv, de exemplu vechea localitate prohoveana Baicoi a devenit BaiTovarase.
Și Chizdia din Banatustan a fost rebotezată Pijdia de către comuniști. Niște nenorociți! Au stricat toată ”frumusețea”! Auzi, numa’, ce frumos sună așa, bănățănăște: Basesti, Maidan, Goizesti, Chizdia, Besenova Veche si Besenova Noua, Cacova, Sâlha, Crâjma, Valea Boului, Omor si Omoru Mic, Cârpa, Jidovin, Jădani, Ghedu, Mățădolea, Pârcosu. Mai lipsește doar Omoru Mare.
Termeni medicali de altă dată… La RINICHI – BOBRIȘTI, TROMPELE UTERINE – LĂTURONI….