Timisoara, orasul de cinci stele, ravneste la titlul de capitala culturala europeana! Ce avem de castigat din aceasta onoare?

Urbea de pe Bega si-a anuntat intentia de a intra in cursa pentru capitala culturala europeana in 2020. Mai este drum lung pana acolo, iar cu problemele de infrastructura si imagine, pe care orasul le are acum, dezideratul pare aproape imposibil. Pe de alta parte, mostenirea culturala bogata a Timisoarei, nu poate fi combatuta de nimeni. Cand la linia de start aliniezi inca doua orase, la fel de prolifice din punct de vedere cultural, cum sunt Clujul si Iasiul, e mult mai greu sa vezi cine se va plasa pe prima pozitie la linia de finish.

Timisorenii se intreaba ce au ei de castigat din aceasta cursa, in care Primaria va trebui sa bage cel putin 1 milion de euro, numai in documentatie, ca sa participe. Ei bine, spun promotorii acestei idei, Timisoara va cunoaste o dezvoltare turistica foarte mare daca va accede la aceasta pozitie, iar nivelul de trai al locuitorilor va creste. Scopul nu este unul utopic, fapt dovedit si de singura capitala culturala europeana din Romania, pana acum, Sibiul, unde turismul s-a dublat dupa 2007.

Autoritatile din Timisoara au facut primii pasi pentru participarea la concursul european de capitala culturala

Urbea de pe Bega ar putea deveni capitala europeana peste noua ani. Are atuurile necesare, spun promotorii ideii, insa si multe lipsuri care trebuie acoperite pana atunci. Infrastructura este una dintre problemele care trebuie rezolvate pana in 2020, dar nu este singura. Fata orasului trebuie reimprospatata complet. Cladirile istorice trebuie sa isi recapete gloria de odinioara, institutiile culturale sa vina cu proiecte noi si interesante, iar parteneriatele public-private sa prinda contur. Principalul sustinator al acestei idei a fost directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Garboni, care incearca si acum sa concentreze factorii de decizie si importanti oameni din mediul privat intr-o asociatie care sa puna in practica acest deziderat. Costurile pentru participare se vor ridica la un milion de euro, pentru toata documentatia necesara. Ce vor avea de castigat timisorenii de rand? Un  trai mai bun, deoarece cu banii incasati se va moderniza fata orasului, si mandria ca orasul lor va deveni capitala a culturii europene pentru un an.

Sa dam mana cu mana

Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, sustine ca a luat legatura cu toti reprezentantii partidelor si parlamentari, deoarece este nevoie de o strategie comuna pentru ca Timisoara sa devina capitala culturala europeana in 2020. “Impreuna trebuie sa facem din Timisoara capitala culturala. Ar trebui sa devina un obiectiv al nostru, al tuturor. Este o actiune care trebuie pregatita din timp”, a declarat edilul. Directorul filarmonicii, Ioan Garboni, spune ca s-a constituit deja o asociatie din care fac parte cluburile Rotary si Lions, mai multe ONG-uri culturale si autoritatile locale, iar acum se lucreaza la elaborarea unei strategii. “Trebuie sa cautam cat mai multi oameni influenti, care sa ne ajute in acest demers. Este clar ca Primaria Timisoara nu poate duce singura in spate acest proiect. In anul respectiv se asteapta aproximativ doua milioane de vizitatori. Intentia noastra este sa cooptam si localitatile limitrofe ca sa faca lobby. ”

Cine sunt ambasadorii Timisoarei?

Pe mine nu ma intereseaza ce fac altii. Pe mine ma intereseaza ce facem noi ca sa castigam - Gheorghe Ciuhandu, primar Timisoara

Pana acum au fost identificate si doua mari personalitati culturale ale urbei care vor deveni ambasadori ai Timisoarei in cadrul proiectului. Rolul lor este sa reprezinte orasul peste granite, sa faca lobby pentru ca acesta sa castige proiectul si sa atraga cat mai multi parteneri europeni.

Este vorba despre laureata premiului Nobel, Herta Muller, si Ioan Holender, fost director al Operei din Viena, actualmente consultant artistic la mai multe institutii culturale din toata lumea si au demarat discutiile cu Casa Regala, care ar putea deveni un al treilea ambasador.
Pe langa acesti ambasadori oficiali, vor exista alte cateva sute de mii. “Fiecare timisorean va fi un ambasador al capitalei culturale, un agent turistic al orasului sau, foarte multi vor fi implicati in activitati culturale. Trebuie luat in considerare si factorul educational al locuitorilor, lumea trebuie sa inteleaga ca, daca esti amabil cu turistul, toti avem de castigat un ban. In Timisoara sunt oameni primitori, chibuzuiti, care cred ca vor crea o imagine buna peste hotare”, a declarat Ioan Garboni.

Temeswar, dupa Hermannstadt. Ce a castigat Sibiul?

Orice oras poate, daca se inscrie in proiect, sa devina capitala culturala, insa este bine sa se pregateasca din timp. Klaus Johannis - primar Sibiu

Primul si singurul oras din Romania care a fost capitala culturala a ramas Sibiul. Pana in 2020 nici o alta localitate romaneasca nu va putea obtine acest titlu, deoarece selectiile au fost deja facute. Ce a adus Sibiului aceasta titulatura? Mai multi turisti, mai multa bunastare locuitorilor si sume considerabile la bugetul local.

“Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana a adus orasului oportunitatea de a-si mari vizibilitatea, atat pe plan national, dar mai ales pe plan european. Obiectivul pe care Sibiul il urmareste acum este acela de a transforma orasul intr-un brand, intr-un oras binecunoscut pe harta turistica a Europei. Orice oras din Romania poate, daca se pregateste, sa devina capitala culturala europeana, insa este bine sa se pregateasca din timp”, a declarat primarul Sibiului, Klaus Johannis. Cel mai profitabil pentru oras a fost, insa, faptul ca acest proiect a permis atragerea unor noi fonduri europene, pentru programe turistice, iar numarul turistilor straini s-a dublat, in comparatie cu perioada dinainte ca Sibiul sa devina capitala europeana, aducand la bugetul local peste un milion de euro.

Mostenirea culturala a Timisoarei, greu de egalat

Timisoara are o oferta turistica bogata, insa neexploatata. Desi este primul oras cu iluminat electric, cu primul tramvai, singurul oras cu teatru in trei limbi diferite, primul oras eliberat din comunism. Unde regasim insa simbolurile acestor inovatii astazi? “Eu cred ca vom reusi sa modificam fata orasului. Am construit cea mai mare lampa din lume, care a intrat in Guiness Book, cea mai mare halba, si vor urma si altele. Trebuie sa exploatam la maxim mostenirea culturala pe care o avem. Obiective importante vor fi renovate si ma gandesc ca bugetul alocat de primarie pentru cultura va fi de cel putin trei ori mai mare atunci”, a declarat Garboni.

Banatul, in cursa cu Ardealul si Moldova. Fiecare oras este deja capitala zonei din care face parte. Cine va castiga competitia?

Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi sunt cele trei orase care au anuntat, deocamdata, ca vor intra in cursa pentru titlul de capitala culturala europeana. Pana atunci mai este, insa, cale lunga, intrucat nu au fost stabilite inca criteriile de selectie pentru aceasta etapa. Candidatele Romaniei se pot inscrie pana in 2014, iar dupa aceea ele vor fi selectate dintr-o comisie speciala din care vor face parte sase experti nationali si sapte experti europeni. Comitetul trebuie sa supervizeze faza de selectie, pana la desemnarea orasului, dar numai cei sapte experti europeni vor putea monitoriza si consilia orasul desemnat, tocmai pentru a se evita orice speculatii sau orgolii politice.

Directorul Filarmonicii, Ioan Garboni, spune ca acesta este un mare avantaj, avand in vedere faptul ca a primit deja semnale ca autoritatile din Cluj-Napoca ar incerca sa incline balanta in favoarea lor, avand in vedere ca primarul este un membru al partidului aflat la guvernamant. “Clujul a incercat sa implice factorul politic, la modul aproape amenintator, insa nu cred ca va avea castig de cauza in fata Timisoarei”, spune Garboni.

Promit fair-play

Desi pare foarte indepartata data, eforturile trebuie facute din timp. Sorin Apostu - primar Cluj-Napoca

In schimb, primarul Clujului, Sorin Apostu, spune ca orasul pe care il conduce va lupta cu armele la vedere si se va axa doar pe atuurile pe care le are, nu pe influenta politica. “Desi pare foarte indepartata data, eforturile trebuie facute din timp. Noi vom crea un grup de lucru din care vor face parte, pe langa reprezentanti ai primariei si alte personalitati care ne vor sprijini in acest demers. Alte supozitii nu isi au locul”, a spus Apostu.

Si autoritatile din capitala Moldovei au declarat ofensiva, insa primarul Iasiului Gheorghe Nichita nu a raspuns numeroaselor noastre apeluri telefonice, pentru a explica de ce orasul condus de el ar merita titlul de capitala europeana.  A raspuns, in schimb, purtatorul de cuvant al institutiei, Sebastian Buraga.

“Si la noi municipalitatea a intrat in faza de pregatire. Avem un forum de initiativa civica, care va aduna elitele din Iasi, cu scopul de a genera proiecte culturale. De asemenea, s-au contractat societati specializate pe scrierea de proiecte, iar anul acesta sunt prioritate scrierea si identificarea proiectelor culturale. In ceea ce priveste competitia, pot spune ca nu ne temem de nimeni, din nici un punct de vedere”, a declarat reprezentantul Primariei Iasi.

Nici primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu a vrut sa comenteze concurenta dintre cele trei orase. “Pe mine nu ma intereseaza ce fac altii. Pe mine ma intereseaza ce facem noi ca sa castigam”, a concluzionat edilul. Directorul filarmonicii spune, insa, ca in competitie ar putea intra si alte orase (Craiova, Constanta, Targu-Mures), mai ales ca depunerea candidaturilor se poate face pana in 2014.