(P) Dan Diaconu, viceprimar PNL: ‘Infrastructura, cheia dezvoltarii Timisoarei in urmatorii ani’

Ultimii 4 ani au cunoscut schimbari importante in bine in domeniul infrastructurii de transport fie ca vorbim de cea rutiera, pietonala sau de extinderea rutelor de transport electric catre zona periurbana. Realizarile unui mandat al administratiei liberale, conduse de primarul Nicolae Robu, in Timisoara se cifreaza in sute de kilometri de covor de asfalt, trotuare, strazi de pamant modernizate. Lucrarile de mare anvergura, pasajul Michelangelo, Stefan cel Mare, Demetriade, Closca-Ovidiu Balea si multe altele reprezinta doar inceputul unor schimbari majore in aceasta zona in Timisoara. Am proiectat Timisoara anului 2030, impreuna cu specialisti internationali, interventiile etapizate si modelate, in baza datelor de trafic, prin intermediul celui mai performant software din lume.

Obiectivele pe care liberalii le au pentru urmatorul mandat in Timisoara pentru infrastructura rutiera nu sunt vorbe asternute pe hartie, au in spate proiecte concrete, realizate, validari ale specialistilor si o abordare coerenta si completa a infrastructurii intregului oras. Programul liberal de infrastructura pentru Timisoara are un orizont de implementare de 15 ani si o valoare de peste 600 de milioane de euro, cu masuri imediate si planuri pe termen lung. Sursele de finantare sunt stabilite, o imbinare de fonduri europene, guvernamentale si locale. Gandim strategic, fara inhibitii, dar realist si cu termene precise.

Una dintre prioritatile majore pentru liberali, inchiderea inelelor de circulatie 2 si 4, a facut obiectul lucrarilor de infrastructura finalizate sau incepute in cursul acestui mandat (Pasajul Michelangelo impreuna cu bv. Vasile Parvan si Corneliu Coposu – inel 2, largirea pasajului Jiul si a strazii cu acelasi nume – inel 2, noul drum intre Calea Lipovei si zona UMT in prelungirea strazii Constructorilor – inel 4).

Care e rostul acestor investitii? Reteaua stradala a Timisoarei este bazata pe un model radial, consolidata printr-o serie de cinci inele concentrice, nici unul dintre ele construite complet. Proiectele de inchidere si fluidizare a inelelor asigura o centura orbitala completa a centrului orasului. Proiectul permite deplasarilor desfasurate in jurul centrului orasului, dar care nu au ca destinatie centrul sa evite ruta congestionata din zona ultracentrala, care reprezinta in prezent cea mai atractiva optiune pentru aceste deplasari.

Vom continua proiectele pentru inchiderea inelelor de circulatie intr-o succesiune simulata virtual, prioritizata si logica din punctul de vedere al traficului. Unul din proiectele majore de infrastructura rutiera si transport public al mandatului 2016-2020 este reprezentat de pasajul subteran care va asigura legatura dintre Calea Bogdanestilor si Strada Garii. Pasajul subteran, pe sub calea ferata, asigura legatura rutiera, dar si de transport electric – linii de tramvai pe directia Nord-Sud in Vestul orasului. Proiectul, in valoare de 25 de milioane de euro, este realizat, iar deschiderea axelor de finantare europeana aferente municipiilor resedinta de judet, va asigura si sursele financiare pentru implementarea acestei importante lucrari. Coroborat cu proiectul de dublare a liniei de tramvai si extindere la 4 benzi pe Calea Bogdanestilor si reabilitare a tramei stradale si a liniei de tramvai pe bv. Cetatii, vom asigura o legatura directa intre zona Torontalului-Cetatii-Bucovina si Gara de Nord cu tramvaiul, dar si rutier.

Care va fi efectul acestei lucrari? O scadere importanta a presiunii pe traficul din Pasajele Jiul si Popa sapca, o scadere a aglomeratiei in zona centrala si un efect benefic asupra circulatiei de tranzit din zona centrala. Inchiderea vestica a inelului 4 e astfel o prioritate, iar investitia va fi continuata cu un nou pod peste Bega in zona Solventul si crearea astfel a conexiunii cu bulevardul Dambovita.