Pastele in lume! Vezi cele mai tari obiceiuri si cum se sarbatoreste Pastele in alte tari!

Sarbatorile Pascale poarta aceleasi simboluri si semnificatii in intreaga lume, insa in fiecare regiune acestea se celebreaza prin obiceiuri si traditii diferite, in functie de specificul locurilor.

Filipine: Rastignirea pe cruce, la propriu!

Filipine are o puternica traditie de Paste, in care se respecta atat aspectul spiritual al Postului Mare, cat si al Duminicii Pastelui. Cu aceasta ocazie, are loc Festivalul Moriones in Marinduque, care ii evoca pe soldatii romani cruzi, participanti la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata in regiunea San Pedro, este o sarbatoare specifica, care presupune participarea satenilor la un act de auto-flagelare, in care unii dintre ei sunt rastigniti “literalmente” pe cruce.
Si India sarbatoreste Pastele cu fanfara si energie, chiar daca are o populatie crestina minora. Vinerea Mare este sarbatoare obligatorie publica, iar oamenii fac schimb de oua in zilele de Paste.

Australia: Marsupianul de ciocolata

In Australia, multe familii aranjeaza o vanatoare, in Duminica Pastelui, in casele sau gradinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei gasesc cele mai multe oua. Acestia stau apoi la masa cu rudele lor, unde consuma friptura de miel, de vita sau de pui cu legume prajite cum ar fi cartofi, morcovi, dovleac. De asemenea, sunt foarte populari iepurasii si ouale de ciocolata. In ultima vreme, cu ocazia Pastelui, au fost comercializati bilbies (lat. Macrotis) de ciocolata. Bilby este un animal nativ din Australia, pe cale de disparitie. Astfel, producatorii au decis ca profiturile din vinzarea bilbies sa fie folosite pentru protejarea acestei specii.

Germania: Marele Foc de Paste

In Germania, Pastele se numeste “Ostern”, denumirea fiind legata de zeita anglo-saxona a primaverii, Eostre. Copiii au aproximativ trei saptamini de vacanta de Paste si, totodata, nimeni nu lucreaza in Vinerea Mare,  Simbata si Duminica. Cat despre obiceiurile culinare, majoritatea oamenilor mananca peste in Vinerea Mare si sambata. De asemenea, in regiuni din nordul Germaniei, se organizeaza un mare foc de Paste. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o multime de oameni se aduna si stau in jurul lui. Focul de Paste arde simbolic toate ramasitele iernii si, in mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei exista si in Olanda.

Franta: Doliu pentru rastignirea lui Hristos

In Franta, celebrarea Sarbatorilor Pascale porneste din Vinerea Mare, cu o nota solemna. Clopotele nu suna timp de trei zile,  incepind din Vinerea Mare pina in Duminica Pastelui. Acesta este un semn de doliu in amintirea faptului ca Hristos a fost rastignit. De Paste, copiii trebuie sa gaseasca ouale de ciocolata ascunse de batrini  in case.

Africa: Fluturi, flori, copaci si banane

In majoritatea statelor din Africa, in timpul Sarbatorilor de Paste, bisericile sint decorate cu Vitenge si Kanga, haine confectionate in forma de fluturi, flori, copaci si banane. Imnurile crestine sint insotite de batai de tobe si Kigelegele, sunete de inalta tinuta morala, realizate de femei. Dupa masa de Paste, au loc dansuri traditionale in afara bisericii.

Rusia: Sarbatoare cu multe oua rosii

Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Simbata seara, usa lacasului de cult sta inchisa pina la miezul noptii, cind preotul o deschide si iese spunind “Hristos a inviat! Hristos a inviat! Hristos a inviat!”. Dupa orele de anticipare tacuta, credinciosii raspund “Adevarat a inviat!” Un alt ritual interesant este vopsirea oualor in rosu, culoare ce simbolizeaza singele lui Hristos. In plus, oamenii sparg ouale folosind cuie, pentru a-si aminti de moartea lui Hristos. Tot de Paste, familiile rusesti coc prajituri traditionale, cunoscute sub denumirea de “kulich” si fac pascha, pe care o aduc la biserica, unde preotul o binecuvinteaza.

Anglia: Iepurasul cu daruri

Iepurasul este un simbol foarte important pentru Sarbatoarea Pastelui in Anglia. Acesta “ascunde” oua si cadouri prin casa, pe care copiii le cauta in dimineata de duminica. Pastele este sarbatorit prin schimb de oua, dar si daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolata si cosulete cu flori. De asemenea, prajiturile dulci de fructe in forme de cruce sint alimente populare in Vinerea Mare.

Israel: “Cele Douasprezece statii ale Crucii”

Pastele in Israel are o semnificatie speciala, deoarece ritualurile crestine au radacini in traditiile evreiesti. Celebrarea Pastelui evreiesc, care comemoreaza exodul evreilor din captivitate, in Egipt, a fost legata de Paste (in ebraica Pasach) inca de la inceput.
Astfel, pentru sarbatorirea Pastelui, credinciosii crestini din intreaga lume se aduna in Orasul Sfint, Ierusalim. Masa de Paste este sarbatorita la Biserica veche a Sfintului Mormint din Ierusalim.
In Israel, o mare parte din evrei nu il accepta pe Iisus Hristos ca Mesia trimis de la Dumnezeu, si, prin urmare, acestia nu sarbatoresc Rastignirea lui sau intoarcerea din regatul mortii. In timpul Pastelui, au loc multe procesiuni in Israel. Acestea urmeaza drumul lui Iisus la Golgota. Traseul este numit “Douasprezece Statii ale Crucii“. De asemenea, multi turisti din diferite parti ale lumii vin sa ia parte la aceasta procesiune. Participarea este considerata o practica sfinta pentru crestini.

SUA: Pomul impodobit cu oua

In duminica Pastelui, la New York si in alte orase, au loc parade mari de Paste. Sarbatoarea este usor de observat prin pietele frumos decorate  si casele impodobite. Sarbatoarea Pastelui in SUA este foarte comercializata. Simboluri precum iepurasi, oua colorate, copaci impodobiti si carne de miel se gasesc in diferite forme. Iepurasul de Paste si ouale de lemn au fost introduse in folclorul american de colonistii germani, care au sosit in tara in jurul anului 1700. Treptat, poporul american a importat si alte traditii, dintre care cea mai de succes s-a dovedit a fi decorarea unui copac cu oua de Paste  si desenarea lui cu diverse simboluri specifice Sarbatorii. Cartea “Egg Tree” de Katherine Milhous este celebra, pentru ca prezinta acest obicei pe indelete.

Suedia: Tinerii se biciuiesc cu nuiele

In aceasta tara, in amintirea suferintelor petrecute de Iisus, in vinerea dinaintea Pastelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de mesteacan decorate si impodobite. O alta traditie legata de Pasti este sarbatorita in Joia Mare ; conform traditiei, aceasta perioada era legata de vrajitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii faceau zgomote ciudate si acestea zburau catre “Bllkulla”. Astazi acest eveniment este sarbatorit pentru amuzamentul copiilor.

Olanda: Carnaval de Paste

Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta . Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor. In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei. In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de paine dulce care contine struguri si stafide.

Mexic – sarbatoarea tine doua saptamani

In Mexic, Sarbatoarea de Pasti tine doua saptamani, fiind impartita in Saptamana Sfanta – Semana Santa, cand sunt sarbatorite ultimele zile ale lui Iisus si Pascua, sarbatorind Invierea lui Iisus, reprezinta totodata si eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sarbatoreste acest eveniment in functie de influentele religioase, insa cel mai emotionant moment, din saptamana sfanta, caracteristic la majoritatea comunitatilor, il constituie punerea in scena a evenimentelor petrecute in trecut. Scenetele redau ultima cina, tradarea, judecata, in unele orase intalnindu-se chiar si rastignirea.

Grecia: catafalc purtat pe strazile oraselor

Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coborarii trupului Mantuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse. Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun „Hristos a inviat!” (in limba greaca, „Christos anesti!”).
In prima zi de Paste, au loc, in aer liber, diferite manifestari de bucurie pentru Invierea Domnului, consumandu-se supa de miel, friptura de miel, oua, salate si prajituri speciale. De asemenea, grecii mananca o paine rotunda (lipie), ornata cu o cruce facuta din oua rosii, care se numeste Christopsomon.

Italia: Clopotele bisericilor tac de joi pana duminica

In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul. Oamenii sunt mai tacuti si mai ganditori, amintindu-si de rastignirea lui Iisus. In dimineata zilei de duminica, se aud din nou clopotele, care-i anunta pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii gasesc oua ascunse prin casa sau in gradina. In timpul Postului, femeile pun grau la incoltit, intr-un loc intunecat din casa. Firele de grau vor fi folosite pentru decorarea bisericilor in zilele premergatoare Pastelui.

Spre deosebire de alte tari, in Italia copacul care simbolizeaza victoria vietii asupra mortii este maslinul si nu palmierul. In duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de maslin pentru a fi sfintite. Dupa ce toti oamenii s-au adunat in biserica, usile se inchid, simbolizand portile Ierusalimului. Preotii ciocanesc de trei ori si usile se deschid, muzica se revarsa in acorduri vesele, iar oamenii flutura ramurile, comemorand astfel intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim.

In Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spalarii picioarelor. Se aleg 12 barbati saraci din parohie, care simbolizeaza cei 12 apostoli, iar preotul, actionand ca Iisus Hristos, le spala picioarele. Prima zi de Paste este o zi a fericirii si a sperantei renascute. Oamenii consuma produse traditionale, dintre care cea mai importanta este friptura de miel, consumata impreuna cu o salata de oua fierte.

Spania Saptamana Sfanta

Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii. In Duminica Floriilor, oamenii merg la biserica, iar copiii duc ramuri si frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot. Baietii au ramuri simple, in timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane si beteala. In Sambata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude. Momentul anual esential care ii marcheaza frumusetea este cel dinaintea Sarbatorilor pascale. Denumita de catolici Saptamana Sfanta si de ortodocsi cea a Patimilor, celebrarea ei in Spania e incarcata de semnificatii puternice. Procesiunea traditionala, datand din secolul al XIII-lea, reitereaza momentele fundamentale ce preceda minunea Invierii si este respectata cu strictete si bucurie de persoane de toate varstele. Aproximativ 50 de oameni cu glugi (Costaleros) poarta pe umeri greutatile fiecarui cortegiu. Persoanele care insotesc alaiul poarta doliu, barbatii fiind imbracati in costume negre, iar femeile, invesmantate cu traditionalele mantii din dantela (mantilla) cu rozarii. Copiii negociaza ceara de la lumanarile inalte, purtate de Nazarenos, primind cateva picaturi in schimbul bomboanelor. Cu atat vor fi mai norocosi, cu cat in final, mingea lor de ceara va fi mai mare.

Bulgaria: daruri intre prieteni si rude

La miezul noptii dintre sambata si duminica, oamenii se aduna la biserica cu oua rosii si paine. Procesiunea este foarte asemanatoare celei de la noi. Una din traditiile specifice in Bulgaria este ca oul rosu care se loveste de zidul bisericii este primul mancat. La masa, oamenii ciocnesc oua iar cel care ramane cu oul intreg este cel despre care se crede ca va avea un an plin de noroc. In zilele dinaintea sarbatorilor de Paste, familiile crestine trimit paina si oua vopsite ca daruri pentru prietenii lor turci. Persoana care transporta ouale primeste, de obicei, niste bani in semn de multumire. Astfel de daruri se fac si rudelor mai indepartate, parintilor spirituali si altor apropiati. Tot de Paste, si tot in Bulgaria femeile sunt udate cu apa pentru a le merge bine tot anul.