Pe Drumul Boilor, spre inelul de centura a Timisoarei. Ultima promisiune: vom avea centura completa pana in 2017

Stiti pe unde ajungeau cel mai repede boii in Timisoara, pe vremuri? Pe acel drum pe care noi ne vom indrepta spre viitorul inel complet rotund de centura a orasului. Momentan, nu mergem pe niciun drum, pentru ca autoritatile locale cam bat pasul pe loc.

Acum visam si la centura, dar si la un parc de Formula 1 la iesirea din Timisoara. De aproape zece ani se discuta despre un drum care sa inconjoare Timisoara si sa preia tot traficul greu, se dau bani pe studii si… cam atat. N-avem decat un sfert din inelul de centura a orasului, dar avem o noua administratie locala si judeteana si o caruta de parlamentari noi care promit ca se vor bate cu pumnii in piept pentru ca, intr-un final, Timisoara sa aiba mult asteptata sosea.

Proiecte sunt, insa banii lipsesc cu desavarsire pentru cele doua tronsoane care completeaza centura municipiului. Cu toate acestea, autoritatile promit o centura completa pana in 2017

Discutia despre un inel de centura pentru Timisoara este una mai veche, iar anul acesta a fost repusa pe tapet de noua administratie a judetului si a municipiului. Proiecte exista deja, s-au creionat chiar si trasee, s-au stricat o gramada de bani pentru ele, intentiile sunt de bun augur, insa banii lipsesc cu desavarsire.

Parlamentarii judetului au primit mandat de la Primaria Timisoara si Consiliul Judetean Timis sa depuna amendamente la bugetul de stat pentru a obtine bani macar pentru un tronson de centura, mai exact pentru cel care leaga Calea Lugojului de Calea Sagului.

Vorbim in acest caz de un tronson de 25,6 kilometri. Cat despre centura de vest, de 13,7 kilometri, aceasta ramane, deocamdata, la nivelul de intentie. Pentru ea exista un proiect cu traseul pe care ar trebui sa il urmeze, insa nu exista nicio speranta de finantare in acest moment.

”In momentul de fata nu exista finantare, este insa una dintre prioritatile noastre sa ajungem sa avem o centura completa. E bine ca avem acest tronson de la drumul spre Arad la drumul spre Lugoj, dar el este departe de a fi suficient. Este urgent necesar sa continuam aceasta portiune de centura cu un nou tronson intre drumul spre Lugoj si drumul spre sag, respectiv pe partea cealalta, de la drumul spre Arad la drumul spre sag. Abia dupa ce realizam cele doua tronsoane, putem vorbi despre o centura completa a municipiului Timisoara. Insistam ca cele doua obiective, macar unul dintre ele, ma refer la aceste doua tronsoane, sa fie finantate inca din 2013. De aceea se afla pe lista cu obiective ale Timisoarei pe care am inmanat-o parlamentarilor. Finantarea ar putea veni de la Guvern, sau, daca Guvernul o include intr-un proiect care are finantare europeana, cu atat mai bine”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Visam la un parc de Formula 1 langa Centura de Sud

Centura de Sud a municipiului Timisoara leaga Calea Lugojului de Calea sagului si ar urma sa scoata din oras tot traficul greu care vine dinspre Lugoj si Arad si care se indreapta spre Vama Moravita. Acest tronson va avea o lungime de 25,690 kilometri, iar costurile ar urma sa se ridice la 80 milioane de euro, fara a fi luate in calcul exproprierile.

Conform proiectului, acest tronson ar urma sa aiba cate o banda pe sens, cu posibilitate de largire la patru benzi in total, iar la finalizare s-ar putea circula cu 80 de kilometri pe ora. Pentru acest tronson inca sunt in discutie descarcarile. Una dintre aceste descarcari ar putea fi in zona Poligonului militar de langa Giroc. Acesta este acum al Armatei, insa ar urma sa fie trecut in administrarea locala si s-ar putea transforma intr-o ”zona cu functiuni mixte”.

”Unde este acum actualul poligon militar vrem sa facem o zona cu functiuni mixte. Mai exact, acolo ar putea fi un parc de distractii sau un parc de Formula 1”, a explicat Marcel Mihoc, presedintele Comisiei de Urbanism din cadrul Consiliului Judetean Timis.

La intersectia cu intrarea in localitatea Mosnita, Compania Nationala de Drumuri a trebuit sa reproiecteze intersectia, deoarece acolo urmeaza sa fie trasata o linie de tramvai. Este vorba de un traseu RATT care va lega Timisoara de Mosnita Noua.

Pe Drumul Boilor, spre centura

Odata ce vom avea inelul, vom urca pe soseaua ce inconjoara Timisoara pe drumul pe care boii ajungeau cel mai repede in oras, cunoscut mai mult ca si Drumul Boilor, ne-a dezvaluit consilierul judetean.

”Se discuta, de asemenea, despre un drum de pamant, cunoscut sub denumirea de Drumul Boilor, care ar putea fi transformat intr-un drum de descarcare cu centura”, a mai explicat Mihoc.

Reprezentantii Consiliului Judetean Timis spun ca pentru Centura de Sud se intentioneaza fie atragerea de fonduri de la Ministerul Transporturilor, fie printr-un parteneriat public privat cu una sau mai multe firme. Prima dintre variante fiind cea mai la indemana.

Centura de Vest, mai putin prioritara

Inca din anul 2003 au inceput discutiile despre tronsonul de Vest al centurii ocolitoare a Timisoarei. Conform proiectului, acesta ar urma sa fie construit printr-un parteneriat public privat intre Consiliul Judetean Timis, Primaria Timisoara si o firma din Italia care de altfel a facut si studiul de prefezabilitate.

Centura de Vest ar urma sa aiba o lungime de 13,7 kilometri si cate o banda pe sens, cu posibilitate de largire la patru benzi, iar viteza cu care s-ar putea circula este de 100 kilometri pe ora.

Costurile pentru construirea acestui tronson sunt calculate la aproximativ 50 de milioane de euro, fara a fi incluse exproprierile. Traseul tronsonului de vest al inelului de centura ar urma sa porneasca de la Calea Aradului (de la nodul unde se termina tronsonul de nord al centurii ocolitoare, cel existent) si se va termina in zona fostei Fabrici de Zahar din zona Freidorf. Acolo ar urma sa se construiasca un pasaj, iar traficul sa fie directionat spre Calea Sagului pe actualele trasee care vor fi largite, cel mai probabil.

”Pentru prima data, ca si consilier judetean, constat ca atat Consiliul Judetean Timis, cat si Primaria Timisoara au proiecte comune pentru locuitorii din Timisoara si zona periurbana. Eu sunt optimist si sunt convins ca in acest mandat se vor termina, atat tronsonul Sud, cat si Vest al inelului de centura”, a declarat Marcel Mihoc.

Timisoara are 12,6 kilometri de centura, dar foarte importanti

In anul 2009, imediat dupa Ziua Nationala a Romaniei, au fost inaugurati primii 12,6 kilometri de centura al municipiului Timisoara. insusi premierul de la acea vreme, Emil Boc, alaturi de ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, au dat drumul la circulatie pe acest tronson. Cei peste 12 kilometri de centura, pe partea de nord a Timisoarei sunt ca o ”gura de aer” pentru traficul greu care se indreapta spre Vama Nadlac din judetul Arad.

Centura de Nord face legatura intre Calea Lugojului si Calea Aradului si practic, toate TIR-urile care intrau prin nord, in Timisoara, sunt redirectionate, astfel scazand si poluarea in aceasta zona.

Lucrarile la varianta de ocolire a Timisoarei si la DN 6 Timisoara-Lugoj au inceput in iunie 2002 si s-au intins pe durata a sapte ani, intrucat a fost reziliat contractul cu prima firma care a castigat licitatia de executie, o firma din Grecia, si, ulterior, a fost organizata o noua licitatie, castigata de firme romanesti.

De asemenea, timp de aproape doi ani, finantarea acordata de Banca Japoneza de Cooperare Internationala nu a mai fost sigura, dar Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi a obtinut o extindere a termenului de acordare a banilor. Cele doua lucrari au costat aproximativ 40 de milioane de euro.

Preturi de batjocura la exproprieri

Proprietarii terenurilor din jurul Timisoarei care au fost sau urmeaza sa fie expropriati pentru construirea centurii municipiului de pe Bega, nemultumiti de preturile “de batjocura” oferite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania, s-au adresat instantelor de judecata cu plangeri ca pamanturile sa le fie evaluate la adevarata valoare.

Dreptul la o justa despagubire este capatul de cerere ce se regaseste in 212 dosare aflate pe rolul Tribunalului Timis si Curtii de Apel Timisoara, oamenii reclamand si diferentele foarte mari intre sumele decontate de CNADR pentru terenuri cu aceeasi valoare de piata.

“Pretul difera de la o comuna la alta! Noi primim doar 4 euro pe metru patrat, in timp ce in alte parti, unde exista anumite interese, oamenii primesc aproape 8-10 euro pe metru patrat. Diferentele sunt prea mari, desi terenurile nu difera ca si calitate sau relief”, precizeaza in plangerea depusa la instanta proprietara unui teren in localitatea Ghiroda, ce urmeaza sa fie expropriat.

“Pentru solutionarea acestei probleme ne vom adresa, in prima faza, companiei de autostrazi. Vrem sa ni se explice de ce unele pamanturi sunt achizitionate cu 5 euro si altele cu 10-15 euro! Cum s-a facut aceasta evaluare? Daca nu se rezolva nimic, ne vom constitui intr-o asociatie si vom da compania in judecata”, ameninta un fost consilier local din comuna Giroc.

Exproprierile pun pe jar si primarii

Scandalul exproprierilor pare sa-i fi „contaminat” si pe primarii localitatilor pe unde urmeaza sa treaca centura Timisoarei. „Oamenii nu sunt de acord sa vanda terenurile la pretul acesta! Evaluatorul a dat preturile asa cum a vrut el, fara nici o baza reala. O sa ne judecam si o sa demonstram ca avem aceeasi categorie de teren, cu mare potential imobiliar, deci tot atat de valoros ca si cele din alte comune”, s-a revoltat primarul localitatii Mosnita Noua, Ioan Sorincau.

Procedura exproprierii este ingreunata si din cauza lipsei actelor de proprietate sau a litigiilor existente intre mostenitori, existand si cazuri in care vanzarile se fac doar in baza unui act scris de mana si asumat pe propria raspundere.

Pe de alta parte, piata terenurilor cu potential imobiliar incepe sa fie marcata de tendinta proprietarilor de pamant din jurul Timisoarei de a-si scoate la vanzare parcelele peste care va trece restul din centura de ocolire a orasului. Astfel, cand se discuta despre terenurile posibil a fi afectate de centura orasului, “mercurialul” agrar a ajuns la o valoare de trei-patru ori mai mare decat pretul potential oferit de stat in cazul exproprierilor.

“Am vazut un plan topografic cu viitoarea centura de ocolire a orasului, in partea de sud, si am constatat ca o bucata de sosea va trece peste terenul meu. Ma rog, un teren mostenit de sotia mea. in aceste conditii, de la 8 euro metru patrat, cat a fost in perioada de criza imobiliara, pretul a crescut la peste 20 de euro. Dupa cum se stie, in zona adiacenta centurii se pot face diverse constructii, de la magazine si benzinarii, pana la parcari de tiruri sau spatii de cazare”, spune Ioan Dutu, proprietarul unui teren peste care va trece viitoarea centura.

In opinia sa, cei care sunt interesati sa achizitioneze aceste terenuri nu vor astepta exproprierea si eventualele despagubiri de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), ci le vor vinde in profit in momentul in care piata imobiliara isi va reveni din criza.

Legea 255/2010 “liberalizeaza” exproprierile in interes public

Pentru a evita blocarea realizarii unor obiective de interes national de catre proprietarii de terenuri nemultumiti de pretul despagubirilor, Parlamentul Romaniei a emis Legea 255/2010, in care se stabileste cadrul juridic pentru luarea masurilor necesare inceperii lucrarilor de utilitate publica.

Astfel, la articolul 22, se stabileste cu claritate ca expropriatul nu mai poate bloca edificarea constructiei, chiar daca este nemultumit de valoarea despagubirii: “Expropriatul nemultumit de cuantumul despagubirii prevazute se poate adresa instantei judecatoresti competente in termenul general de prescriptie, care curge de la data la care i-a fost comunicata hotararea de stabilire a cuantumului despagubirii, sub sanctiunea decaderii, fara a putea contesta transferul dreptului de proprietate catre expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea cailor de atac nu suspenda efectele hotararii de stabilire a cuantumului despagubirii si transferului dreptului de proprietate”.

Mai mult “procedura de expropriere, cat si obiectivele de utilitate publica ce fac obiectul prezentei legi nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invoca existenta unor litigii privind posesia ori proprietatea imobilului expropriat”.

Totusi, pentru a nu-i supune pe proprietarii de terenuri nemultumiti la cheltuieli uriase in instata, legiuitorul a stabilit ca cererile adresate instantelor de judecata in care se invoca dreptul la o mai “justa” despagubire sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Autori:  Liliana Iedu, Gheorghe Ilas, Roxana Deaconescu