‘Piramidele’ din Banat, distruse de agricultori si de cautatorii de comori. Arheologii se intorc pe teren pentru cercetari. Foto

TIMISOARA. Cautatorii de comori, dar si agricultorii continua sa distruga situri arheologice din Banat, de mare importanta. Semnalul a tot fost tras de catre reprezentantii Directiei de Cultura Timis.

CITESTE SI: Conacul bantuit de langa Timisoara. Povestea de groaza dintre zidurile unei resedinte nobiliare, vestita candva pentru luxul si frumusetea ei, ce se pierde acum sub ochii nostri pentru totdeauna. FOTO

Specialistii spun ca, in judetul Timis, in anii ’80, se puteau numara peste 400 de movile ce adaposteau morminte insemnate din vremuri demult apuse, precum piramidele egiptene, departe, evident, insa ca valoare.

Doar jumatate dintre ele au „supravietuit”, iar acestea sunt in stare avansata de degradare.

Agricultura intensiva care se face in judetul Timis este principalul factor care a dus la distrugerea acestor movile, extrem de importante pentru istoria noastra. Celor care lucreaza pamantul li se adauga, insa, cautatorii de comori.

Luandu-se dupa legende transmise prin viu grai din generatii in generatii, in speranta ca vor gasi aici obiecte valoroase, vanatorii de comori au folosit, in unele cazuri, chiar si utilaje de mari dimensiuni pentru a scormoni pamantul.

La Susani, in vecinatatea comunei Traian Vuia, sunt mai multe movile, dar „Gramurada de la Jupani” este socotita drept cea mai importanta. Din cele cinci, doua au fost cercetate arheologic in intregime, iar acestea dateaza din epoca fierului.

Gramurada de la Jupani este situata pe malul paraului Glavita. Are o inaltime de 3,5 metri si un diametru de 44 de metri.
La ea se vor intoarce arheologii in teren, in aceasta vara, pentru cercetari in fascinanta movila funerara, iar munca lor va putea fi urmarita AICI.

„Incepand cu 3 iulie 2023 va fi continuata cercetarea arheologica sistematica a sitului arheologic „Gramurada de la Jupani”, comuna Traian Vuia, jud. Timis prin cooperarea mai multor institutii: Universitatea de Vest din Timisoara, Muzeul de Istorie, Etnografie si Arta Plastica Lugoj (Primaria Lugoj), Muzeul National al Banatului, Directia Judeteana pentru Cultura Timis, Academia Romana – Filiala Timisoara, Primaria Traian Vuia, Muzeul Judetean si al Regimentului de Granita Caransebes„, transmite Victor Bunoiu, doctor in istorie, cercetator arheolog si consilier in cadrul Directiei de Cultura Timis.

Va reamintim, in zona, Susani inca de la finele anilor ’50 s-au facut cercetari arheologice, pentru ca dintre sutele de movile identificate de-a lungul timpului in Banatul romanesc, niciunele nu au depasit in importanta pe cele situate pe teritoriul satului Susani (com. Traian Vuia, jud. Timis). Primele au fost facute la Gramurada lui Ticu. Aceasta cercetare si primele urme arheologice identificate pe teritoriul acestei localitati se leaga de numele lui Ioan Stratan, muzeograf la Muzeul din Lugoj, care identifica in 1959 situl de la Susani-Delut si trei movile de pamant in zona de la nord de satul actual Susani.
Cercetarile din Gramurada lui Ticu au debutat in anul 1965, datorita identificarii de obiecte arheologice, atunci cand CAP Sudrias a dorit nivelarea acestei movile ce avea o inaltime de 2 m si un diametru de 59-69 m, pentru a o integra in circuitul agricol. Cercetarea arheologica de teren s-a incheiat in anul 1973, in paralel fiind efectuate sondaje arheologice in asezarea de epoca bronzului din punctul Delut. Descoperirile din movila in sine au fost interpretate ca un sanctuar apartinand perioadei de tranzitie de la Epoca Bronzului la Epoca Fierului.
Descoperirile din Gramurada lui Ticu au fost publicate in 1977 in prestigioasa revista germana Praehistorische Zeitschrift.

Cat priveste Gramurada de la Jupani, intre anii 2002-2006 au avut loc mai multe campanii de cercetari arheologice sistematice in tumulul situat in imediata apropiere a movilei, dar si in situl arheologic „La Bebes”. Au fost identificate mai multe morminte de incineratie, precum si materiale arheologice care au fost atribuite perioadei de tranzitie de la Epoca Bronzului la Epoca Fierului. Totodata, o descoperire importanta o reprezinta margelele de chihlimbar identificate in cursul cercetarilor arheologice.

In anul 2017 s-au recuperat informatiile stiintifice care mai puteau fi recuperate in urma unei actiuni violente de braconaj a cautatorilor de comori care au folosit un excavator.

In 2019 si 2020, oamenii de stiinta au facut inca o serie de sapaturi si au scos la lumina mai multe vase de incineratie care dateaza din anul 1400 i. Ch. Datele obtinute pana acum de echipa de specialisti, arata ca mormintele apartin unei perioade in care Banatul era locuit de populatii din perioada tarzie a Epocii Bronzului.