Povestea fabuloasa a branzeturilor ca-n Italia, care se fac la doi pasi de Timisoara si care au salvat copii orfani abandonati. Foto si video

TIMISOARA. O legatura extraordinara exista intre specialitati italiene savuroase, fabricate nu departe de Timisoara, si cativa tineri aflati la varsta majoratului, ce si-au petrecut toata viata in centre de plasament si care ar fi putut ajunge pe strazi, odata ce ieseau din grija statului.

Vorbim de un proiect unic in Romania, pus pe picioare de o italianca in localitatea banateana Sarbova, la nici 35 de kilometri de Timisoara.

Adriana Formeti a infiintat o asociatie care ofera pentru 3 fete nu doar adapost si mancare, ci si un loc de munca intr-o gospodarie mare si frumoasa in care se produc mai multe feluri de branza dupa retete italiene faimoase in intreaga lume. Produsele savuroase sunt vandute, iar banutii astfel castigati asigura sustinerea proiectului.

Adriana Formenti a ajuns in Romania in urma cu 17 ani, facand parte dintr-o organizatie caritabila apartinand bisercii romano-catolice. A lucrat la inceput in Bucuresti in cadrul unor proiecte de voluntariat. Dupa cativa ani a decis sa se mute in Banat si a cumparat o casa in satul Sarbova si teren. Aici a inceput povestea Asociatiei Curtea Culorilor, proiectul dedicat fetelor care provin din case de copii si centre speciale si care, dupa implinirea varstei de 18 ani, riscau sa ajunga pe strada.
In micutul laborator al gospodariei s-au produs la inceput 2-3 feluri de branzeturi, iar acum tinerele fac, cot la cot cu inimoasa italianca, nu mai putin de 12 sortimente, dar si iaurt si unt.

Printre ele, cunoscuta caciotta, sau cacciola, cum ii spun toscanii, obtinuta dintr-un amestec de cel putin 3 feluri de lapte, de vaca, de oaie si de capra ori bivolita, cu adaos de chimen, de ardei iute, dar si tomello, o alta minunatie ca-n Piedmont.

Pentru ca vorbim de branza artizanala, procesul de productie nu e deloc simplu.

In pivnita trebuie sa stea la maturare cel putin o luna de zile. In fiecare zi, bucata cu bucata, se intorc, se curata. De doua ori pe saptamana se periaza toate, ca trebuie sa faca mucegai, dar nu sa aiba… blana„, explica Adriana Formenti.

Branza italiana de la Sarbova a ajuns cunoscuta in intreg Banatul. In fiecare sambata, Adriana Formenti vine la piata volanta in Timisoara si vinde bunatatile, iar banutii ajuta gospodaria fetelor sa mearga mai departe.

Am dat o posibilitate de viata, de munca. Dar mai intai un ambient uman mai potrivit pentru dezvoltarea lor„, sustine Adriana Formenti.

Iar tinerele sunt foarte incantate ca au o casa a lor, un job si tot ce le trebuie.

Pe langa productia de branza, in Curtea Culorilor la loc de cinste stau si gradinaritul si conservarea legumelor si fructelor.

Incercam sa ne intretinem cat mai bine si mancarea sa fie cat mai buna. Avem capsune si sparanghel in fiecare an, restul punem mai incolo„, mai spune fondatoarea de la Asociatia Curtea Culorilor.

Adriana Formenti isi doreste ca proiectul initiat de ea sa dureze cat mai mult, iar numarul fetelor salvate sa fie cat mai mare. Urmatorul pas, spune italianca de la Sarbova, este sa le cumpere doua sau trei locuinte care sa fie transformate in apartamente sociale, unde incet incet fetele sa ajunga sa traiasca independent.

VIDEO: George Stefanita

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Na, serios! O lună… asta chiar se poate numi „maturare”?! Eu zic că NU! Suntem agresați cu tot soiul de așa numite brânzeturi, pline de lichide ambigue, fabricate la minut… Știu că brânza e pe bani – dar eu tot dau bani pentru falseturi – proasta de mine, desigur…

    • Maturarea brânzei caciotta durează între 20 și 30 de zile. Deci totul e corect.

    • Nu toate branzeturile italiene sunt parmezan, sa trebuiasca uscate pana-n maduva si taiate cu securea. E alt soi de branza, facuta dupa alta specificatie. Esentialul este ca e facuta dupa o specificatie, reteta si metoda, De aia au alte natii atatea tipuri de branza omologate – cred ca lideri sunt englezii, cu peste 700, tipicari innascuti.

  2. Ar trebui sa existe un program guvernamental care sa atraga astfel de oameni, care stiu o meserie, si vor sa traiasca in zona rurala. Se poate face cu relativ putini bani, trebuie numai putina implicare si tehnologie.

  3. Aceasta doamna italiana este exceptionala ..ajuta fiinte care n-au PE nimeni sa iasa la liman si aduce PE piata produsse naturale din Italia ,care sint chiar excelente

  4. Aceasta doamna italiana este exceptionala ..ajuta fiinte care n-au PE nimeni sa iasa la liman si aduce PE wpiata produsse naturale din Italia ,care sint chiar excelente

  5. Felicitari stimata doamna,sa va dea Dumnezeu sanatate pentru tot ceea ce faceti si va doresc din suflet mult noroc si succes in activitatea dumneavoastra!!!

  6. Nu pot înțelege, in secolul XXI, ciobanii noștri sunt inca fideli metodei de preparare a brânzei in stilul armatei otomane, adică impregnata până la refuz cu sare, ca sa reziste lungilor campanii militare. Nu poate chiar nimeni sa le lumineze mințile, să-i școleze in arta de a face brânzeturi superioare, ca în Occident, mult mai sănătoase decât sărata telemea autohtonă?