Poze facute din avioane de lupta germane si harti ale topografilor austrieci ai lui Eugeniu de Savoya au dus la descoperiri fabuloase langa Timisoara, in cetatea ce rivaliza cu Roma ori cu Babilonul. Cum se feresc arheologii de ‘cautatorii de comori’. Foto

TIMISOARA. Arheologii continua cercetarile la Cornesti, acolo unde se afla cea mai mai mare asezare din Epoca Bronzului descoperita in Europa.

Pana in acest moment cercetarile au fost concentrate pe momentele ridicarii si, respectiv, al disparitiei fortificatiei extinse pe 1700 de hectare. Arheologii vor acum sa afle cine au fost oamenii care au locuit in aceste locuri in epoca bronzului mijlociu.

„Avem o sapatura unde am deschis doua complexe apartinand bronzului mijlociu, exact din acest motiv, pentru a crea acea relatie cronologica, in special pe baza de Carbon 14. In mod interesant aceste locuinte sunt relativ similare cu cele pe care le-am cercetat si in anii anteriori, cu o singura exceptie. Doua dintre ele este posibil sa nu fie locuinte, ci sa fie un atelier. Asta indica numarul mare de ramasite de oase de animal, coarne, niste unelte specifice prelucrarii cornului si lemnului. Momentan, nu putem preciza cu exactitate pana la indepartarea profilelor aflate pe interior. Pana acum intentia noastra a fost sa intelegem viata de zi cu zi a oamenilor. Intentionam, incepand cu anul viitor, sa demaram cercetarile in necorpola fortificatiei, pe care am evitat-o din cauza ‘cautatorilor de comori’, care aduc niste pagube imense. Ca atare, vom tine acest loc confidential„, spune Andrei Balarie, arheolog la Muzeul National al Banatului.

Pana in acest moment, arheologii au scos la iveala artefacte ceramice, vase de uz comun, majoritatea decorate cu tot felul de incizii. Sapte dintre acestea au fost gasite intregi, iar ca si cantitate au fost scoase la luma aproximativ 100 de kilograme de materiale ceramice.
De asemenea, a mai fost gasit un askos, vas ceramic in forma de pasare, datat in perioada 1900-1600 inainte de Hristos.

„Sunt lucruri interesante. Nu au mai fost descoperite unele dintre ele aici. Avem, de exemplu, un tip de ac din bronz, care nu a mai fost gasit la Cornesti. Arheologii considera ca era folosit pentru a trata anumite rani sau chiar pentru igiena personala„, spune Claudiu Ilas, manager al Muzeului National al Banatului.

Planurile sunt mari pentru zona Cornesti. Descoperirile facute in ultimii ani acolo vor fi prezentate si turistilor si iubitorilor de istorie, chiar in localitate.

„Specialistii Muzeului National al Banatului, alaturi de arheologii parteneri din Berlin, au scos la lumina cea mai mare fortificatie din Epoca Bronzului din lume si, firesc, unul dintre cele mai importante situri din Romania, care inca nu este clasat. Acest lucru trebuie neaparat sa se intample, cu atat mai mult cu cat fortificatia indeplineste toate conditiile pentru a fi inclusa in lista monumentelor UNESCO. Am alocat 500.000 de lei doar pentru sapaturi si peste 1 milion de lei pentru aparatura necesara arheologilor. In plus, alaturi de Primaria Ortisoara, care a pus la dispozitie un teren, se lucreaza la deschiderea unui Punct Muzeal la Cornesti„, spune presedintele Consiliului Judetean Timis, Calin Dobra.

Muzeu la Cornesti

Descoperirile facute la Cornesti vor putea fi vazut chiar la Cornesti in viitor, unde urmeaza sa fie construit un muzeu, dar planurile sunt mai mari.

„In acest an vom realiza proiectul, asteptam ca primaria Ortisoara sa dea terenul Consiliului Judetean, pana la sfarsitul anului vom realiza proiectul, iar anul viitor, daca Consiliul Judetean ne va da fondurile sa incepem constructia. Daca nu, vom accesa printr-un proiect transfrontalier sau european aceste fonduri necesare pentru construirea acestui punct muzeal. E foarte important pentru noi, e o continuare si a muncii colegului nostru Alexadru Szentmiklosi. Toate artefactele sunt la Muzeul si le vom aduce aici. Dorim pe langa acest punct muzeal, tot pe fonduri europene, sa realizam o reconstructie a unei bucati din fortificatie. Acum doi ani am sapat in zona aceasta si fortificatia avea pana la 4,5 metri in pamant, erau trunchiuri de copac„, a mai explicat Claudiu Ilas, managerul Muzeului National al Banatului.

Descoperirile de la Cornesti-Iarcuri au fost facute de echipe formate din arheologi din Romania, Anglia si Germania, iar pana acum a fost cheltuit peste 1 milion de euro pentru sapaturi. Prin acest sit arheologic s-au perindat, pe langa specialisti, zeci de studenti straini, dar si studenti ai Universitatii din Bucuresti.

Pentru ca cercetarile sa fie cat mai exacte, arheologii s-au folosit si de fotografii facute din avioanele de lupta germane in Al Doilea Razboi Mondial, de harti intocmite de topografi austrieci inca de la 1720, gasite in arhivele de la Viena, dar si de harti intocmite de topografi romani. De asemenea, au fost consultate si harti declasificate de americani si de rusi.