‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 

Opiniatimisoarei.ro continua CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Carol Telbisz (1854-1914), cel mai longeviv primar din istoria Timisoarei si omul care a schimbat in totalitate orasul la puntea dintre secole.

Carol Telbisz a venit pe lume in 19 noiembrie 1854, intr-o familie de bulgari ce proveneau din Dudestii Vechi, insa el s-a nascut intr-o localitate care astazi este la granita Romaniei, la Cenad. Telbisz face liceul la Seghedin, iar dupa absolvire, in 1872, se inscrie la facultatea de Drept de la Budapesta. Isi continua studiile la Universitatea din Viena, unde urma sa devina si doctor in drept administrativ.

Dupa incheierea studiilor insa vine la Timisoara si practica meseria de avocat, iar in 1883 este numit „avocat superior urban”. Doi ani mai tarziu, Carol Telbisz este ales primar al Timisoarei.

Schimbarile din mandatul lui Carol Telbisz incep inca din 1886. In acest an, la Timisoara incepe constructia cladirii care in zilele noastre adaposteste Biblioteca filialei Timisoara a Academiei Romane, aflata in zilele noastre pe strada Augustin Pacha, la numarul 7.

Tot in 1886, la Timisoara ia nastere ‘Salvarea’, serviciu de ambulanta care la inceput dispunea de trei barci, iar mai tarziu, avea sa fie dotat si cu doua trasuri cu cai.

Epoca marilor schimbari la Timisoara

Vizionar, in 1891, primarul Telbisz reia un plan mai vechi si, pentru a putea amenaja strazi mai largi si a pune la punct orasul, decide sa demoleze zidurile vechii cetati. Edilul ii cere imparatului Franz Joszef permisiunea de a demola fortificatiile Timisoarei, iar raspunsul imparatului vine la 23 aprilie 1892, acesta fiind unul afirmativ.

„Tinand cont de complexitatea problemei si de interesele mari legate de defortificarea orasului si viitoarea sa dezvoltare, negocierile incepute dupa ridicarea statutului de cetate a Timisoarei au fost indelungate, fiind incheiate abia in 1905 prin contractul dintre autoritatile orasului si cele militare. Lucrarile de demolare au inceput inca inainte de aceasta data. Astfel, tratativele incepute pentru rascumpararea suprafetelor ocupate de fortificatii porneau de la premisa ca orasul prelua suprafetele in starea in care se aflau, iar demolarea bastioanelor, umplerea santurilor si nivelarea suprafetelor cadeau in atributiile orasului. Pornind de la aceasta premisa, lucrarile de demolare si nivelare a bastioanelor si terenurilor dezafectate au inceput inca din 1898, oferind o oportunitate de munca lucratorilor de terasament stabiliti in oras. La lucrarile de defortificare, care presupuneau demolarea zidurilor, lucrari de terasamente, de curatire si stivuire a materialelor rezultate si transporturi de tot felul au luat parte atat muncitori locali, cat si muncitori sositi din alte regiuni… santurile cetatii au fost acoperite cu pamantul de umplutura si acoperire a meterezelor, iar caramizile au fost curatate si depozitate pentru vanzare in loturi de cate 1000 de bucati. Caramizile sparte au fost folosite in infrastructura a circa 80.000 m2 de drum cilindrat. In urma demolarii au fost recuperate aproape 26.000.000 caramizi intregi, din care 19.000.000 au fost vandute cu 20 – 24 de coroane/1000 de bucati, iar restul au fost folosite pentru constructiile proprii sau donate pentru cladirile cu caracter administrativ, socio-cultural sau umanitar„, se arata in Analele Banatului.

In timp ce zidurile cetatii Timisoarei erau demolate, o alta lucrare importanta demareaza in oras. In mandatul lui Telbisz se continua pavarea strazilor, iar pe arterele principale, din 1895, se asterne pentru prima data asfalt.

Spre finalul secolului al XIX-lea, administratia Telbisz mai ‘bifa’ o premiera. Daca in timpul primarului Torok Janos, Timisoara devenea primul oras cu iluminat electric stradal, Carol Telbisz avea sa foloseasca facilitatea adusa de predecesorul sau pentru a imbunatati viata timisorenilor.

„La 5 iunie 1897, Ministerul Comertului de la Budapesta a eliberat Actul de Concesiune nr. 20.099, document in baza caruia ‘Societatea de tramvai cu cale ferata din Timisoara’ a demarat constructia viitoarei retele de transport electric. Lucrarea urma sa fie realizata de Societatea Unita de Electricitate Budapesta-Viena” si de „Societatea de Electricitate Felix Singer &Comp. Berlin… proba tehnica a neobisnuitului mod de transport urban a fost programata in ziua de 30 iunie 1899 – si, dupa remedierea unor probleme legate de protectia cablurilor aeriene, intreaga retea de linii, a carei lungime totala masura nu mai putin de 10.700 de metri, a putut fi deschisa exploatarii publice o luna mai tarziu, la 27 iulie 1899. La aceasta data anume si-au facut aparitia pe strazile orasului primele tramvaie propulsate de curentul electric; vehiculele fusesera fabricate la Arad, in uzinele „Johan Weitzer” – intaia fabrica de vagoane deschisa pe actualul teritoriu al Romaniei„, scrie historia.ro.

Tot in timpul administratiei conduse de primarul Telbisz, la Timisoara sunt construite si doua dintre podurile pe care se mai circula si in zilele noastre, si care au fost date in folosinta in acelasi an, 1909. Primul dintre acestea este podul Decebal si era, la acea vreme, podul pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa.

Are o lungime de 195 m si o latime de 9 m. Proiectul a obtinut Diploma de onoare la Expozitia Internationala de la Paris din anul 1910. Solutia tehnica de realizare a fost conceputa de inginerul Gyözö Mihailich.

Al doilea pod dat in folosinta pe vremea lui Carol Telbisz este situat in actuala zona de est a Timisoarei, si este vorba despre cel ce poarta numele unificatorului de la 1600 al Tarilor Romane, Mihai Viteazul.

„In perioada interbelica, a avut patru turnuri cu basoreliefuri si a fost traversat si de tramvaie. In 1981 a fost reconstruit, iar basoreliefurile – o figura feminina tinând stema orasului, un morar cu sacul de faina, un nisipar incarcand o barca si un tabacar – au fost pastrate si montate la capetele podului„, scrie welcometoromania.ro.

Carol Telbisz nu s-a axat insa doar pe modernizarea infrastructurii pentru a transforma Timisoara. Primarul a dat importanta si invatamantului, iar in timpul sau au fost ridicate Liceul de Baieti (astazi Colegiu National„C.D. Loga”), Liceul de Fete (astazi Liceul Pedagogic), Preparanda pentru Invatatori (astazi Liceul „Calderon”) si Scoala Profesionala (astazi Liceul Ungureanu). De asemenea, el a sustinut si constructia lacaselor de cult, precum Sinagoga din Fabric sau Biserica Millenium.

In mandatul sau, in Timisoara s-a dezvoltat mult si industria, iar in oras au aparut mai multe fabrici: Fabrica de ciocolata Kandia, Fabrica de Lanturi, Fabrica de palarii Paltim, Fabrica de trasuri, Fabrica de Chibrituri, Fabrica de pantofi Turul, Filatura, Fabrica de textile.

Sub administratia lui Carol Telbisz incepe sa prinda contur centrul Timisoarei asa cum il cunoastem noi astazi. In 1910 se construiesc Palatul Lloyd si imobilele impunatoare din partea vestica a Pietei Operei, vestitul Corso, in timp ce in 1914 incepe constructia cladirii in care in zilele noastre isi desfasoara activitatea Primaria Timisoara.

Edilul nu a neglijat nici sportul. Cat timp a fost Carol Telbisz primar, in Timisoara au fost amenajate doua stadioane. Stadionul Stiinta, de langa Universitatea Politehnica, si stadionul CFR din zilele noastre, pe care la acea vreme evolua Chinezul Timisoara. De asemenea, in mandatul sau s-a jucat primul meci de fotbal din Timisoara.

„25 iunie 1899 – la Timisoara are loc unul dintre primele meciuri de fotbal. el se disputa intre elevii din clasele a VI-a si a VII-a ale Liceului Piarist. Cele doua echipe fusesera antrenate de profesorul de gimnastica Carol Muller„, se arata in cartea „Cronologia judetului Timis”, aparuta in 2004.

Tot in mandatul lui Carol Telbisz au loc si primele dueluri fotbalistice cu Aradul, pierdute de Timisoara cu 5-2 si 5-0, insa in cei 30 de ani cat a stat la conducerea orasului, la Timisoara au luat nastere Asociatia de canotaj (16 aprilie 1866), Asociatia ciclista Huniade (7 aprilie 1898, ) sau clubul de gimanastica(13 aprilie 1899) si a fost construita si prima pista ciclista.

In 1905, Carol Telbisz a devenit consilier al Curtii Regale Maghiare.

Trei ani mai tarziu, in 27 iunie, la Timisoara este inaugurat primul cinematograf din oras, proiectat de Josef Ecker junior şi Georg Pflum.

„Primul teatru cinematografic din oras a fost construit in Cetate si a fost inaugurat pe 27 iunie 1908. Se numea „Teatrul Imaginilor Miscatoare” si era situat peste drum de locul in care azi se afla Cinema Capitol, langa Scoala de Arte si Meserii, desi majoritatea monografiilor il plaseaza pe locul actualei Gradini de Vara a Cinematografului Capitol„, se arata pe salvatimareleecran.ro.

In anul 1912, Carol Telbisz a fost ridicat la rangul de baron maghiar cu predicatul de Obesenyo, iar doi ani mai tarziu a fost decorat cu Crucea Ordinului Imparatului Franz Joseph I la gradul de cavaler.

In 1914 se imbolnaveste si avea sa se stinga din viata in 14 iulie, la varsta de 59 de ani.

In zilele noastre, o strada din Timisoara, de numai 301 metri, poarta numele celui mai longeviv primar din istoria orasului. Este vorba despre strada care margineste la vest Parcul Civic si care face legatura intre bulevardul Ion C. Bratianu si strada Proclamatia de la Timisoara.

De asemenea, Carol Telbisz are un bust pe Aleea Personalitatilor din Parcul Central din Timisoara. Acesta a fost amplasat in Parcul Scudier de ziua Timisoarei, in 3 august 2011, si a fost realizat de Laurentiu Balca.

sursa foto: primariatm.ro, druckeria.ro. pinterest.de

Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Coriolan Baran, primarul cu trei mandate care a supravietuit inchisorilor comuniste 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara