Primarul Nicolae Robu, in inspectie pe santierul din centrul istoric al Timisoarei. Cand e gata pavarea strazii Mercy? FOTO!

TIMISOARA. Proaspat intors dintr-o vizita la Bruxelles, primarul Nicolae Robu a revenit la treaba. A luat la pas santierul din centrul istoric al Timisoarei si s-a oprit sa vada cum lucreaza muncitorii pe strada Florimund Mercy. Edilul estimeaza ca prima alee pietonala din zona Cetate va fi numai buna de circulat abia la sfarsitul lunii martie.

Motivul? Aranjarea pavajului este o treaba migaloasa, sustine edilul-sef, mai ales ca strada nu este dreapta.

„Este o lucrare foarte foarte migaloasa, exigenta noastra este ridicata, pentru ca vrem sa iasa bine, dar trebuie sa tinem seama ca lucram cu piatra cioplita. Aceasta este inevitabil neregulata ca forma si atunci trebuie foarte multe incercari pana se gasesc pietrele cele mai potrivite ca sa constituie un aliniament. Eu cred ca lucrarea este de calitate, pana acum, sigur ca mai sunt locuri, pe care si eu le-am semnalat si o sa le semnaleze dirigintele de santier, unde mai trebuie intervenit, mai trebuie scoasa cate o piatra, chiar mai multe. Acum se lucreaza si cu piatra mare aici, pe zona centrala. Spre surprinderea mea, merge foarte greu. De luni au inceput, mi-au spus muncitorii si iata ca au facut vreo 3 metri lungime, au pus vreo 20 de placi mari, pentru ca si acestea sunt neregulate ca grosime. Tocmai de aceea, pe suprafata plana, trebuie sa faca nenumarate incercari. Am asistat putin sa vad cum merge lucrarea si chiar am fost surprins sa vad cat este de anevoioasa si pe aceasta zona centrala”, ne-a declarat Nicolae Robu.

Cu toate ca se lucreaza greu, edilul-sef sustine ca va sta cu ochii pe muncitori pentru ca lucrarea sa fie una de calitate. Mai mult, reprezentantii firmei contractate i-au promis ca va suplimenta numarul de muncitori.

„Nu trebuie sa facem rabat la calitate, pentru ca ceea ce facem, facem pentru o perioada foarte lunga de timp si aici va fi noua imagine a centrului istoric al Timisoarei. Eu cred ca ne vom incadra si in timp, firma Romprest mi-a promis ca va suplimenta numarul de muncitori, insa e greu sa faca asta acum, intr-o perioada cu vremea incerta, pentru ca sigur, asta comporta costuri: sa aduci oamenii aici, sa ii platesti si ei sa nu poata lucra inseamna costuri nejustificate”, ne-a mai spus Robu.

De indata ce vor reusi sa paveze mare parte din strada Mercy, muncitorii de la Romprest se vor muta pe strazile Lucian Blaga si Vasile Alecsandri.

„Vrem sa terminam Piata Libertatii si apoi sa abordam Lucian Blaga si Vasile Alecsandri. Strada Mercy va fi gata pana la sfarsitul lui martie, asa sunt estimarile, ei vor lucra si in alta parte, ca mai aduc oameni”, a conchis edilul Timisoarei.

***

Lucrarile de reabilitare a centrului istoric din Timisoara au inceput la sfarsitul lunii octombrie 2013 si sunt realizate de firma Romprest, care face lucrari de arhitectura, rutiere, de alimentare cu apa si canalizare, retele de alimentare cu energie electrica, instalatii electrice pentru iluminatul public si telecomunicatii.

Va reamintim, lucrarile de reabilitare din cartierul Cetate reprezinta un proiect mai vechi al Timisoarei initiat de administratia Ciuhandu, care a pus piatra de temelie in primavara anului 2012. Acestea se executa treptat, cu aproape 15 milioane de euro, 80% din bani venind de la UE, ca fonduri nerambursabile.

Ar trebui sa fie complet refacute 10 strazi in zona Unirii: Sergent Constantin Musat, Vasile Alecsandri – pe tronsonul Piata Unirii si Libertatii, Lucian Blaga – pe tronsonul Piata Unirii si Piata Huniade, Florimund Mercy, Franceso Griselini, Fara Nume 2, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu si Enrico Carusso.

In plus, vor fi schimbate aproape in intregime pietele Sfantul Gheorghe, Libertatii si Tarcului, exceptie facand Piata Unirii, care va ramane la fel. Se fac insa si aici sapaturi, pentru inlocuirea retelelor subterane, dar si pentru inlocuirea pavajului, pavaj care se va pune din cladire in cladire, deci vor disparea trotuarele. Totodata, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zona, iar subsolurile cladirilor istorice ar urma sa fie transformate in spatii comerciale.