Prof.dr. Dorel Sandesc: Accesul prelungit la putere nu este un lucru bun!

Seful Clinicii de Anestezie si Terapie Intensiva din cadrul Spitalului Judetean. Candideaza la fotoliul de rector al Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” din Timisoara

_______________________________________________________________________

Dorel Sandesc

Domnule profesor, ati decis sa candidati la functia de rector al UMF, am urmarit discursul dvs la anuntarea candidaturii. Mie mi se pare ca a fost centrat pe ideea de schimbare. Ati folosit des sintagma “recastigarea prestigiului universitatii”. Unde, cum si de ce si-a pierdut UMF prestigiul?

Atunci cand am sustinut ca merg pe ideea de schimbare, pe un proiect care are ca esenta schimbarea, am avut in vedere faptul ca Universitatea de Medicina trebuie si poate sa isi imbunatateasca performantele. Nu neg ca s-au facut si lucruri bune pana acum, dar cred ca universitatea poate fi dusa mai departe. De la inceput mi-am lansat campania si am construit-o intr-o maniera pozitiva. Nu cred ca este cazul ca eu sa le explic colegilor mei cat e de bine sau cat e de rau. Sunt fiecare capabili sa vada realitatea asa cum este. Eu vreau sa ii atrag sa ma voteze pentru ceea ce propun eu sa fac. Perspectivele sunt diferite. Unii poate ca aprecieaza foarte mult ceea ce s-a facut. Si atunci cred ca ar trebui sa continuam cu ambianta, cu imaginea, cu performanta universitatii. in mod evident, acestia, nu au in mine candidatul lor. Exista alt candidat, care a facut parte din structura de conducere in ultimii ani si alegand aceasta varianta se deschide calea unei longevitati remarcabile, poate chiar record in domeniu. Eu sunt cel care care cred sincer ca schimbarea este necesara.

Sa vorbim despre recastigarea prestigiului. Asta nu inseamna ca trebuie sa ii hulim pe ceilalti. Dar este evident ca credeti ca undeva s-a pierdut prestigiul, din moment ce spuneti ca vreti sa il recastigati…

Eu cred ca atat pe plan local cat si pe plan national exista loc de mai bine. Astfel, se stie ca universitatea noastra este acum in categoria a doua in clasamentului universitatilor si nu in categoria universitatilor de excelenta. Sau cum spunea un coleg, in liga a doua. Iata un obiectiv clar pe care trebuie sa-l atingem. Universitatea este in aceasta categorie, in mare parte din cauza noastra, pentru ca nu am facut ce trebuie. Exista insa si alte cauze, cred ca acest tratament a avut si o doza de politica in el. Dar o mare parte din vina ne apartine. Si aici avem mult de lucru. Este vorba si de imaginea publica. in mod evident avem inca multe de facut ca sa cream imaginea meritata a universitatii noastre. in ultimul timp au aparut prea multe aspecte, scandaluri de natura sa afecteze imaginea pozitiva a universitatii noastre. Trebuie insa sa revenim, nu in Liga 1 ci, ca sa-l parafrazez pe acelasi coleg, in Champions League.

Apropo de imagine si de perceptia publica a UMF-ului, stiti ca exista o legenda, nu numai in mediul academic, cum ca la UMF se dau cei mai multi bani pentru a lua un examen. Ce aveti de gand sa faceti ca sa schimbati aceasta perceptie?

Stiu ca exista si aceasta perceptie, pot sa va spun sigur ca eu nu cunosc acest mecanism pentru ca eu si colegii mei pe care ii cunosc, nu il practica. Nu vreau sa neg o realitate, nu iese fum fara foc, cum bine se spune. Cred ca acest mecanism trebuie analizat cu responsabilitate, si trebuie sa gasim acele masuri ca aceste discutii si aceasta imagine sa nu mai apara, sa nu mai fie reala.

Ati facut o declaratie foarte interesanta vizavi de deschiderea usii principale a Universitatii si oprirea intrarii prin lateral, prin spate… Are o valoare simbolistica aceasta intentie?

Da, unul dintre elementele esentiale ale stilului de conducere pe care il propun, este o crestere semnificativa a transparentei echipei de conducere, o conducere bazata pe comunicare, in stil colegial-colectiv. Si in acest sens am spus ca mi se pare simbolic acest lucru si ca vreau sa ridic zavoarele de pe usi, usile care stau prea mult inchise si indaratul carora se iau prea multe din deciziile care ne privesc. Vreau sa deschid usa principala a universitatii care in mod simbolic sta inchisa prea mult, sugerand in subconstient ideea ca acest lucru in universitatea noastra se poate face doar pe cai laterale.

Ati declarat ca sunteti impotriva fuziunii cu Universitatea Politehnica. De ce? Resursele nu ar fi mai bine cheltuite intr-o singura Universitate “Timisoara” care sa cuprinda toate universitatile din oras? Sunt orgoliile prea mari ca sa se ajunga la asa ceva?

Eu cred ca in acest moment ideea unei fuziuni, destul de grabite as spune, nu este una in interesul universitatii. Cred ca nu reprezinta o prioritate in acest moment acest subiect. De altfel eu nici nu am fost implicat. O fuziune facuta pe graba, poate avand in spate unele agende personale presante, mai degraba decat un interes imediat ar crea multiple probleme in viitor. Ne-ar consuma timpul si energia cu reglarea acestor aspecte concrete ale fuzionarii unui nou institut, unui nou organism, mult mai mare, si nu ne-am putea dedica eternei probleme, a creste performanta intriseca a universitatii. Nu cred ca doar unindu-ne pasiv doua institutii, am deveni mai mari, facand o performanta superioara. Nu. Pe de alta parte, sigur, nu putem exclude posibilitatea ca in evolutia fenomenului universitar romanesc, aceasta tendinta sa se dovedeasca utila si in viitor acest subiect sa redevina de actualitate. Desi s-a discutat destul de mult pe acest subiect major, nimeni nu s-a gandit sa consulte oamenii universitatii. Din nou, revenind la ideea de transparenta si comunicare, nu cred ca este admisibil ca o asemenea decizie sa se ia, iarasi, intr-o camera inchisa, intr-un grup restrans, fara a-i intreba si pe oamenii universitatii. Un referendum era necesar, era necesara deschiderea unei discutii publice cu argumente pro si contra. Indiferent de momentul in care acest proces s-ar relua, cred ca singura cale acceptabila este fara indoiala aceasta.

Candidatul dvs cel mai puternic, daca putem spune asa, este profesorul Marius Raica, actualul prorector, mai ales ca se bucura si de sustinerea actualului rector, Dragulescu. Evidentiati un plus si un minus al acestuia in competitia cu dumneavoastra…

Sigur ca da, este stiut ca profesorul Marius Raica, pe care il respect si il apreciez, este sustinut clar de profesorul Dragulescu, care de altfel a si anuntat primul candidatura profesorului Raica. Din aceasta perspectiva este evident ca votul nu este unul simplu, Sandesc versus Raica. Ci in mod evident, cred ca toata lumea accepta ideea aceasta, este Sandesc versus Raica plus Dragulescu. Sau Dragulescu plus Raica, cum vreti sa o luati. Sigur ca da, am in fata competitori redutabili care au ca atu principal experienta la conducerea acestei universitati. O experienta chiar foarte indelungata. Eu vin insa cu cealalta optiune si faptul ca nu am fost in conducerea universitatii nu il consider ca fiind neaparat un handicap, ci, poate il consider si eu, un avantaj. Eu cred sincer ca accesul prelungit la putere nu este un lucru bun. Pana si guvernele vin si pleaca. De aceea, eu vin si spun ca ideea de schimbare este fireasca, este normala, si este in spiritul democratiei.

La alegerile din anul acesta trebuie sa convingeti peste 700 de oameni sa va voteze. Cum este campania?

Campania a intrat intr-o faza care mie mi se pare foarte interesanta. Mergem fiecare pe rand la diverse discipline, clinici, departamente, si ne prezentam. Noi, ca persoane, si programul nostru managerial. Recunosc ca este prima oara cand eu fac o campanie pentru ca nu fac parte din nici un partid politic si descopar aceasta activitate noua care mie mi se pare extrem de interesanta. Pentru ca ai ocazia sa cunosti oameni, si ei au ocazia sa te cunoasca pe tine dincolo de o imagine pe care fiecare o are, dar constat si eu descoperiri surprinzatoare, surprize placute. Poate ca si colegii mei imi descopera alte fatete in acea ora de prezentare si de dialog. Eu am demarat, specific stilului meu si profesiei mele, cu multa imaginatie si cu multa forta aceasta campanie.

Spuneati ca purtati dialoguri cu oamenii. Ce va spun acestia?

Trebuie sa ai un dialog permanent cu oamenii. Eu sunt un om al dialogului. Cred ca fara interactiunea cu cei pe care ii reprezinti nu castigi nimic. Oamenii vor sa le fie ascultate problemele. Din pacate, pana acum acest lucru nu prea s-a realizat. Deciziile nu trebuie luate in spatele usilor inchise. Eu ma prezint cu un plan managerial. Si vad reactii foarte interesante pe care normal ca le includ in planul managerial. Eu le spun colegilor ca planul managerial nu este o biblie, este o propunere de masuri, de viziuni si de strategii care este dinamic. Este un organism viu. Planul managerial pe care eu il propun il vad ca pe un organism viu  la care ii invit pe ei sa devina coautori.

Dintr-un anume punct de vedere, poate nu vor avea loc schimbari. Profesorul Dragulescu este si deputat. E foarte mult timp plecat la Bucuresti. Poate rectoratul este lasat pe planul secund. Dumneavoastra sunteti si seful clinicii ATI. Avem vreo garantie ca nu veti lasa si dvs rectoratul pe planul secund? Nu ar trebui ales un rector care sa fie suta la suta dedicat rectoratului?

Este o intrebare absolut logica, cand descrii profilul meu de activitate, clinica universitara, activitate in privat, activitate de cercetare si altele. intrebarea este logica. Mai poate el face fata unei functii atat de importante? Am sa va raspund direct. Daca acest moment electoral ar fi fost acum trei, patru sau cinci ani, nici nu mi-ar fi trecut prin cap sa candidez. Pentru ca nu mai aveam timp de nimic. Acum insa, sunt intr-o perioada fasta din acest punct de vedere. Am timp. Si explicatia ar fi intr-un singur cuvant: echipa. in clinica ATI , desi de noua ani nu mi s-a aprobat nici un post de catre UMF, am reusit sa atrag oameni de mare valoare. Am un colectiv care functioneaza foarte bine. Eu nu mai sunt implicat in activitatea zilnica, de rutina. Intervin in cazurile deosebite, intervin in implementarea lucrurilor noi care apar in specialitatea noastra si atat. in domeniul privat, dupa cativa ani in care am muncit eu pentru mine, mi-am format o firma. Am medici tineri angajati full time, asistente, serviciu de aprovizionare si acolo prezenta mea zilnica nu mai este necesara. Ma duc din cand in cand. S-a creat astfel acest interval de timp care imi permite sa atac acest obiectiv major. Altfel nu mi-as fi permis sa ma implic intr-o asemenea competitie cu inconstienta, si apoi sa nu pot sa ma dedic.

Profesorul Raica spunea ca daca el va fi ales, va va lua si pe dvs si pe profesorul Pescariu, care din cate am inteles si el vrea sa candideze, ca si prorectori. Veti accepta?

De ce sa nu spunem ca l-as putea lua eu prorector. Noi am discutat si am spus si eu ca vad aceasta campanie nu ca o competitie de tip politic. Castigatorul ia totul, iar celalalt trebuie sa dispara. Trebuie sa avem inteligenta sa utilizam avantajele acestui tip de campanie care este intre doi, trei sau cati oameni vor fi si sa nu ne lasam contaminati de un spirit belicos ci noi cei care ramanem, sa ramanem in relatii bune. Putem colabora si atunci vom fi cu totii castigatori si mai ales universitatea.