Provocari si bune practici de invatare permanenta pentru adulti

TIMISOARA. ”Din perspectivă procesuală învățarea continuă nu este nouă, în fapt, ea a existat de-a lungul existenței umane, deoarece este o parte a reproducerii sociale și este adânc înrădăcinată în toate culturile și civilizațiile. Complexitatea situațiilor sociale și dinamica vieții cotidiene ne determină să ne adaptăm prin dobândirea de noi cunoștințe, abilități și atitudini în diverse contexte.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii (ÎPV) așa cum este ea reflectată în Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020 este un proces flexibil și în flux continuu de oportunități de învățare . El trebuie însă corelat cu învăţarea şi dobândirea de competenţele atât în instituţiile formale cât și în contexte non-formale şi informale, în special la locul de muncă.

Ca să putem facilita real accesul la educație permanentă trebuie însă să ne poziționăm pe cei doi piloni ai Strategiei de învățare pe tot parcursul vieții (SNÎPV)- calitatea și relevanța.

Cu astfel de obiective definite de a creşte participarea la LLL şi de a îmbunătăţi relevanţa sistemelor de învăţământ şi formare profesională pentru piaţa muncii se poate crea un circuit optim de coordonare și reglementare , atât în evaluarea nevoilor de competenţe şi dezvoltarea unui set de competenţe mai cuprinzător, cât și în crearea unui sistem de asigurare a calităţii, monitorizare și evaluare pentru ÎPV. (Strategia LLL, 2015-2020).

Nevoia de a extinde oportunităţile pentru ÎPV în România vizînd integrarea adulților în contexte de învățare cât mai variate și relevante pentru ei este accentuată de tendinţele demografice şi de migraţie. Îmbătrânirea populaţiei şi emigrarea au condus la declinul populaţiei cu vârstă de muncă din România, acestea reprezentând o uriaşă provocare pentru susţinerea creşterii economice pe termen lung.

Urmărind rezultatele a numeroase studii privind modul în care au loc intervenții de facilitare a accesului adulților la educație permanentă în mediul rural, în România putem observa cu ușurintă diferențe semnificative fată de cele din zonele urbane. Aces lucru produce iminet efectul disparităţilor economice, sociale şi educaţionale între acesti doi poli pe care societatea noastră le resimte pe deplin prin lipsa din ce în ce mai acută a personalului calificat.

Capitalul uman este un factor determinant al potențialului de dezvoltare al unei regiuni.

Constientizarea si creșterea participării la educație permanent a populatiei din mediul rural în special cu privirea la dezvoltarea competențelor de bază si formarea profesională, contribuie în mare măsura la dezvoltarea economică și socială echilibrată a unei regiuni și implicit a societății noastre. Fiecare individ va putea astfel să fie pregătit să caute oportunități de a învăţa care i se oferă de-a lungul vieţii, atât pentru a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, cât şi pentru a se adapta la o lume în schimbare, complexă.

Se impune astfel ca noi specialistii să punem accentul pe necesitatea reîntoarcerii la educaţie, pentru a putea face faţă situaţiilor noi care apar în viaţa personală sau în sfera muncii a adulților dezavantajați social.

Reacțiile adulților la toate aceste provocări pot fi extrem de surprinzătoare.

Maniera optimă de a-i atrage însă spre învățare de-a lungul vieții este focalizarea pe a-i determina să reflecteze asupra nevoi lor reale de învățare pe tot parcursul vieții și a-i motiva de a se angaja în (continuarea) educației.
Aceste demersuri necesită o decriptare a nevoilor lor pentru o mai bună înțelegere a acestor atitudini.

Însă abordând proactiv orice demers în acest sens ca instituție cu rol educațional comunitar trebuie să îl faci plecând de la a căuta acele surse de finanțare deshise de cei care au sprijinit permanent astfel de proiecte, să te ancorezi în parteneriate educaționale calitative în acest sens, ca mai apoi să poți trece la conceperea unor programe relevante și atractive care vor putea să stimuleze, să susțină și să păstreze învățarea adulților.

In acest sens Institutul Român de educatie a Adulților Timișoara a coordonat implementarea proiectului Centre Comunitare de Învăţare Permanentă – O abordare integrată pentru reducerea disparităţilor economice, sociale şi educaţionale în zonele rurale din Regiunea de Vest a României, finanțat prin Programul de cooperare Elvetiano-Român, prin granturile gestionate de Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) respectiv Fondul Tematic pentru Parteneriate și Experți-Schema de grant pentru Parteneriate .

Scopul general al proiectului a fost tocmai de a îmbunătăți accesul la educație pentru adulți dezavantajaţi din mediul rural, prin înființarea a patru Centre comunitare de învățare permanentă în Regiunea Vest din România, în parteneriat cu Federația Elvețiană pentru Educația Adulților (SVEB), Fundaţia Româno-Germană (FRG), Fundația Centrul de Asistență Rurală (CAR) .

Acest proiect a fost co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extins prin Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile – FDSC.

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) este o organizatie neguvernamentala, independenta, infiintata in anul 1994, in cadrul unei initiative a Comisiei Europene. FDSC este o “organizatie pentru organizatii”, care considera ca dezvoltarea sectorului neguvernamental reprezinta in sine un indicator pentru starea comunitatii in care cetatenii traiesc.

Depasind sfera adresabilitatii exclusive catre organizatiile neguvernamentale, FDSC a ajuns in prezent sa implice si alte categorii relevante pentru dezvoltarea societatii civile din Romania – administratie publica, sectorul de afaceri, jurnalisti, mediul academic. Astfel, ceea ce diferentiaza FDSC este ca serviciile si programele sale de finantare, informare, consultanta, instruire, advocacy si constituire de platforme de reprezentare se completeaza reciproc si adauga valoare unul altuia, servind dezvoltarii societatii civile atat prin furnizarea lor directa in interiorul sectorului organizatiilor neguvernamentale, cat si in afara sa.

Institutul Român de educatie a Adulților, Timișoara (IREA) este un institut de cercetare pedagogică în domeniul educației pentru adulți și continuu, care își desfățoară continuu activitatea la nivel nașional și internațional încă din anul 2000 , având ca scop furnizarea de suport științific și metodologic pentru toate instituțiile de învățământ pentru adulți din România și stabilirea legăturii dintre cadrele didactice și practicienii din domeniul învățării în rândul adulților. Scopul general al activităților sale de cercetări este de a îmbunătăți calitatea educației pentru adulți și de a identifica modalități de sporire a participării lor continue la învățare, precum și de consolidare a dimensiunii învățării pe tot parcursul vieții, atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. IREA dezvoltă proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare împreună cu parteneri din majoritatea țărilor europene, implicându-se în mai mult de 37 de proiecte internaționale (coordonator a 10 proiecte europene până în prezent) pe diferite subiecte, care acoperă aspecte precum: dezvoltarea conceptului a diferitelor servicii oferite adulților (educația de bază și abilitățile de bază, consilierea în carieră, crearea de rețele în domeniul educației adulților, validarea învățării anterioare, serviciile socio-educaționale pentru vârstnici); efectuarea de cercetări de diagnostic și sinteză privind dezvoltarea în diferite domenii ale educației adulților.

IREA a publicat numeroase cărți cu privire la diferite aspecte ale educației adulților, fiind coordonatorul seriei de publicații: „Abordări teoretice în educația adulților”, „Praxis în educația adulților”, „Suport metodologic” și este co-editor al revistei de Științe ale Educației (www.rsejournal.uvt.ro), editată de Departamentul de Științe ale Educației, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara.

Federația Elvețiană pentru învățarea în rândul adulților (SVEB) este uniunea națională (organizație umbrelă) pentru învățământul general și profesional pentru adulți din Elveția. SVEB are secretariate permanente în Zurich (sediul central), Lausanne (franceză) și Lugano (italiană). Grupează aproximativ 600 de membri care sunt furnizori de educație pentru adulți și de stat, asociații, oficiali din canton responsabili cu educația adulților în cadrul departamentelor de învățământ pentru adulți și personalul din resurse umane, precum și persoanele implicate în învățarea în rândul adulților. Federația Elvețiană promovează lobby-ul unui sistem educațional durabil pentru adulți în Elveția, sporește gradul de conștientizare a importanței învățării în rândul adulților și creează cooperare și rețele între organizațiile de învățământ pentru adulți, realizând proiecte naționale și internaționale, conferințe și întâlniri informative. De asemenea, SVEB a dezvoltat și în prezent desfășoară un sistem de formare profesională „trainer the trainer” și un sistem de calitate pentru furnizorii de educație pentru adulți (eduQua). Ambele sisteme sunt astăzi piloni vitregi ai sectorului elvețian de educație a adulților. La nivel național, SVEB a gestionat și derulat diverse proiecte în acest domeniu, cum ar fi GO (promovarea competențelor de bază la locul de muncă), Mathematik für Bauarbeiter (matematică pentru lucrătorii din construcții), GO Sozialhilfe (formare profesională de bază pentru beneficiari) sau IKT Vorkonzept promovarea competențelor de bază în domeniul TIC). Întrucât proiectul GO a avut un succes, SVEB a reușit să colaboreze cu Ronia prin intermediul acestui parteneriat în vederea implementării principalelor aspecte ale modelului GO pe parcursul proiectului Ceea ce s-a dorit în cadrul acestui proiect a fost prezentare și replierea modelului GO în cadrul celor 4 centre comunitare înființate în zona de Vet a României.

Fundația Româno-Germană Timișoara (FRG) este membru în EVBB (Asociația Europeană a Centrului de Formare Profesională) din 1995, EBSA (Asociația europeană a clădirilor și serviciilor) din 2002, Membru în Rețeaua europeană Youth4Media Network e.V. din 2008. FRG Timișoara, a implementat mai mult de 45 de proiecte, dintre care 9 în calitate de solicitant și coordonator, proiecte finanțate prin PHARE, Leonardo da Vinci, TINERET, GRUNDTVIG, Fondul Social European. FRG Timișoara colaborează cu 85 de instituții din 31 de țări, are rezultate bune în formarea formatorilor, peste 200 de deținuți au fost instruiți în diverse meserii – 10% dintre aceștia au fost integrați în muncă. FRG Timișoara dispune de săli de clasă, ateliere și laboratoare echipate la standarde europene și au o capacitate de cazare de 100 de persoane în camere cu 1, 2 și 4 locuri, dotate cu bai TV și internet wireless.

Centrul de Asistență Rurală (CAR) este o organizație non-guvernamentală, înființată de Fundația pentru o Societate Deschisă din România. A fost activă în domeniul dezvoltării rurale din ianuarie 2000, cu misiunea de a crea și de a consolida capacitățile pentru o dezvoltare durabilă a comunităților rurale.Valorile promovate de Centrul pentru Asistență Rurală sunt: echitatea și sociala, justiția, participarea, durata, responsabilitatea intervenției, transparența și proactivitatea. CAR a dezvoltat sesiuni de instruire pentru diferite grupuri țintă în domenii cum ar fi: dezvoltarea comunității (facilitarea comunității, consolidarea strategiei, advocacy, strângerea de fonduri, managementul proiectelor, instruirea operatorilor de teren) și dezvoltarea organizațională (construirea de strategii, advocacy, fundraising, design, management organizațional, PR organizațional, managementul voluntarilor, team building, comunicare, managementul timpului). Din anul 2000, CAR a furnizat programe de instruire pentru 1017 beneficiari.

În prezent, CAR este prezentă în 94 de parteneriate active cu ONG-uri din România și internaționale din sectorul public și privat și este membru al comitetului coordonator al RURALNET, o rețea națională de organizații active în dezvoltarea comunității, cu 15 organizații membre.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost:
– crearea celor patru Centre comunitare de învățare pe tot parcursul vieții în județele din Regiunea Vest: Timis, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin;
– dezvoltarea servicii și programe educaționale care vor contribui la dezvoltarea economică și socială a comunităților;
– elaborarea unei strategii de dezvoltare a fiecărei comunității pentru sustenabilitatea centrului și replicarea acestuia în alte zone rurale din România.

Grupul țintă direct al acestui proiect a fost reprezentat de adulți dezavantajați din cele patru comunități rurale. Ne referim la adulți defavorizați, ca facând parte din următoarele categorii, dar nu s-a limitat la acesta ci a cuprins în el și: persoane cu nivel scăzut al abilităţilor de bază, nivel scăzut de calificare, șomeri, persoane aflate în risc de sărăcie sau asistate social, minoritățile etnice cu risc de excludere. Grupul țintă indirect au fost : municipalități, instituții culturale, școli, agenţi economici, intreprinderi mici şi mijlocii etc.

În ceea ce privește dezvoltarea durabilă, realizarea obiectivelor proiectului au condus la creșterea gradului de conștientizare și sporirea participării populației rurale la învățarea în rândul adulților, acordând o atenție deosebită dezvoltării competențelor de bază și formării profesionale și contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea economică și socială echilibrată la nivel local și național.

Dacă ne referim la problemele legate de gen și grupurile dezavantajate, proiectul a intenționat să pună un accent deosebit pe egalitatea de șanse de acces la educație atât pentru bărbați, cât și pentru femei, altfel proiectul se concentrează puternic și specific pe oferirea de oportunități de învățare grupurilor dezavantajate, și anume adulți care se găsesc în categorii cum ar fi persoane cu calificare scăzută, persoane cu un nivel scăzut de calificare, șomeri, în risc de sărăcie, asistate social, minorități etnice în risc de excludere etc.

S-a pus accentul pe modul în care serviciile și programele educaționale furnizate în cadrul celor 4 Centre Comunitare pentru învățarea de-a lungul vieții pot răspunde nevoilor reale reale ale comunității în ceea ce privește nu numai dezvoltarea competențelor populației adulte, ci și beneficiile mai largi a învățării pe tot parcursul vieții și a implicațiilor asupra dezvoltării economice și sociale ulterioare a acestei comunități.

La începutul proiectului a fost planificată o etapă de analiză a nevoilor care a determinat caracteristicile mai concrete ale programelor și serviciilor educaționale care au urmat să fie dezvoltate și furnizate în cadrul celor patru centre, iar partenerii proiectului au identificat trei potențiale principale domenii de intervenție: îmbunătățirea competențelor; formare profesională; îndrumare și consiliere.

În acord cu aceste direcții identificate au fost dezvoltate cursuri specifice de :
– Activități de alfabetizare și reobișnuirea adulților cu scrisul și cititul
– Programe educaționale pentru părinți și copii(activități de învățare în familie)
– Cursuri de calificare profesională
– Instruire pentru folosirea calculatorului

– Instruire pentru folosirea de servicii bancare pe internet
– Instruirea pentru folosirea diferitelor aparate electronice
– Instruire pentru completarea documentelor administrative
– Instruirea pentru căutarea unui loc de muncă
– Consiliere pentru începerea și dezvoltarea unei afaceri
– Instruire pentru sănătatea personală
– Cursuri de îngrijire și educare a copiilor
– Consiliere juridică

În ceea ce privește crearea unei abordări strategice în cauză, pe baza experienței lor bogate, SVEB a contribuit la crearea unei strategii solide și a unui plan de acțiune privind modul în care IREA împreună cu ceilalți parteneri români și cu toate părțile interesate implicate în înființarea centrelor comunitare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, au putut elabora un model conceptual al centrelor care pot fi replicate la nivel național, vizând în acest fel și dezvoltarea altor comunități rurale și oferind oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru adulții defavorizați din alte zone ale României.

Parteneriatul creat în cadrul acestui proiect a contribuit asadar la dezvoltarea unor servicii și programe educaționale care vor conduce la dezvoltarea socială și economică a comunităților locale în care au fost înființate centrele comunitare de învățare permanentă.

Inovația acestui parteneriat o putem recomanda a fi prezentă prin cooperări consecvente, valorificări și valorizări ale competențelor existente în cadrul rețelelor parteneriatelor de învățare ce sunt necesar a se încheia la nivelul fiecărei comunități rurale cu scopul de a susține multiplicarea acțiunilor educaționale destinate adulților în comunitatea respectivă.

Totodată, s-a conturat potențialul de dezvoltare al comunității în cadrul unei strategii de sustenabilitate, explorând astfel oportunitățile (inclusiv financiare) de dezvoltare a comunității și continuarea activităților centrului după încheierea prin încurajarea parteneriatul public-privat și implicarea firmelor locale în activitatea Centrelor comunitare de învățare permanentă cea ce va marca un impactul asupra mediului de afaceri.

Programul a avut mai ales un impact direct asupra comunităţii în ceea ce priveşte garantarea accesului egal la educație pe tot parcursul vieții, optimizarea potenţialului beneficiarilor în raport cu ofertele de pe piața muncii, precum şi compatibilizarea standardelor educaţionale româneşti cu cele europene.”

Echipa de implementare a acestui proiect au facut parte :

Coordonator proiect IREA-Mangerul acestui proiect dna. Negomireanu Ana Simona și
Asistentul de proiect dna. Centea Denisa.

Din echipa de proiect a partenerului din elveția SVEB a făcut parte Bernhard Grämiger- Project manager alaturi de André Schläfli- Education and training specialist.

Din echipa partenerului FRG- Timișoara managerul proiectului a fost dl. Cernei Nicolae, avandu-l ca și trainer, specialist educațional dl.Dan Lazar.

Din echipa de proiect a partenerului CAR Managerul proiectului a fost dna. Diana Gligor, iar specialistul educational a fost dna. Monica Vidoni.