Plasticul a devenit o adevarata amenintare pentru mediu, in conditiile dezvoltarii societatilor de consum si a cresterii cantitatii de plastic consumata de cetatenii globului.
Acest consum nu este coroborat cu un sistem eficient de reciclare a produselor din plastic, in special al pungilor utilizate. Aceste pungi au devenit o adevarata amenintare, care poate fi combatuta printr-o educare a cetatenilor cu privire la modalitati de reciclare si reutilizare a pungilor pentru a proteja natura inconjuratoare, dar si o informare asupra alternativelor existente.
Cu toate ca pe piata au inceput sa apara sacose de bumbac, refolosibile si ecologice, timisorenii cumpara, in continuare, pungi de plastic sau de hartie ori de cate ori merg la cumparaturi intr-un magazin.
Aceasta, probabil, si din cauza pretului. Daca o punga de plastic costa maxim 50 de bani, o sacosa de bumbac costa aproximativ 20 de lei. Cu toate acestea, sunt unele avantaje si dezavantaje.
„Plasele de plastic sunt ieftine pentru ca sunt usor de produs, dar sunt subtiri si se rup foarte repede, nu sunt deloc trainice. Nici cele din hartie nu le recomandam. Acestea sunt confectionate din hartie reciclabila, de proasta calitate si se rup foarte repede, daca se uda sau daca se inteapa putin nu sunt deloc rezistente”, a explicat Andreia Ispas, coordonator Eco Club Timisoara.
„Varianta cea mai buna si pe care o si recomandam sunt sacosele de material textil. Acestea ar trebui sa fie preferate in fata celor din plastic sau hartie de proasta calitate. Noi incercam sa educam populatia in acest sens”, a mai explicat Andreia Ispas. Potrivit acesteia, sacosele din material textil ar trebui sa fie preferate deoarece protejeaza mediul inconjurator.
De altfel, Eco Club Timisoara a demarat, inca din anul 2007 o campanie sub denumirea „Spune nu plaselor de plastic”. In cadrul acestei campanii, timisorenilor li s-a propus un schimb avantajos: plasa lor din plastic pe care o aveau la ei in schimbul unei sacose din material textil.
„Am avut succes cu campania noastra. Vrem sa o reincepem in toamna, cand oamenii se intorc din vacanta”, a mai spus Andreia Ispas.
Asadar, timisorenii sunt sfatuiti sa isi cumpere cate o sacosa de material textil pe care sa o foloseasca la cumparaturi. Chiar daca investesc o data mai multi bani in aceasta, a doua oara nu va mai fi nevoie sa isi cumpere o plasa sau o sacosa, iar cu timpul isi vor da seama ca, de fapt, au economisit cativa bani.
Viata lunga a deseurilor
Intre 3 luni si 4.000 de ani. In aceasta perioada se pot dezintegra deseurile. De exemplu, cel mai repede, in 3 luni se dezintegreaza o tigara fara filtru. In schimb, una cu filtru are o durata de viata mai lunga, de pana la 2 ani.
La polul opus se situeaza deseurile ca recipiente din sticla care se dezintegreaza in nu mai putin de 4.000 de ani. Deseuri ca flacoane sau pungi de plastic, cutii de aluminiu, poliestiren sau carti de credit, se “evapora” in 1.000 de ani. Ziarele “dispar” in 3-12 luni, iar chibriturile in 6 luni. Brichetele din plastic au o viata de 100 de ani!