Radovan Karadzic, fostul lider al sarbilor din Bosnia, condamnat pe viata pentru genocid. In masacrul de la Srebrenica au murit aproape 10.000 de oameni

A fost condamnat definitiv la inchisoare pe viata pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii fostul lider al sarbilor din Bosnia, Radovan Karadzic. Isi va ispasi pedeapsa intr-o inchisoare din Marea Britanie.

Karadzic, in varsta de 75 de ani, aflat in prezent la centrul de detentie al ONU din Haga, unde si-a primit sentinta pentru rolul sau in special in masacrul de la Srebrenica in timpul razboiului din Bosnia, intre 1992 si 1995.

Arestat in 2008, dupa 13 ani de cautari, Radovan Karadzic este cel mai inalt responsabil care a fost condamnat de Tribunalul International pentru fosta Iugoslavie.

Condamnat in prima instanta in martie 2016 la 40 de ani de inchisoare, el a fost condamnat in apel in 2019 la inchisoare pe viata de catre justitia internationala, care l-a declarat responsabil de persecutii, ucideri, violuri, tratamente inumane sau transferuri fortate de populatie, in special in timpul celor aproape patru ani de asediu al orasului Sarajevo, unde s-au inregistrat peste 10.000 de morti.

Ascensiunea si caderea lui Karadžić

Radovan Karadžić, de fapt, nici nu era bosniac. El s-a nascut, la scurt timp dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in Muntenegru. La varsta de 15 ani s-a stabilit, impreuna cu familia, la Sarajevo. Acolo a urmat scoala si a studiat medicina, a devenit mai tarziu psihiatru la o clinica din oras, publicand si cateva volume de poezie, si mai apoi presedinte.

La scurt timp dupa semnarea acordului de pace pentru Bosnia-Hertegovina, in decembrie 1995, a fost nevoit, ca reactie la presiunile internationale, sa-si dea demisia din functia de presedinte. Dupa ce, in 1996, Tribunalul de la Haga a emis mandat de arestare pe numele sau, Karadžić s-a ascuns. Ani de zile nu s-a putut da de urma sa, timp in care guvernul sarb a sustinut constant ca nu stie unde se afla fugarul.

Pe 21 iulie 2008, insa, in mod surprinzator, politia sarba l-a arestat la Belgrad, unde, sub un nume fals – Dragan David Dabić – si avand o infatisare puternic modificata, conducea un cabinet de medicina alternativa, deja de ani de zile, scriind si articole pentru o revista de spcialitate.

La procesul in care a preluat el insusi apararea, n-a aratat niciun fel de regret pentru cele comise, iar in ceea ce priveste implicarea in mascarul de la Srebrenica, Karadžić a dat vina pe generalul Ratko Mladić, sustinand ca el personal, dimpotriva, ar fi ordonat ca „civilii sa fie crutati si sa se faca schimb de prizonieri”.

La Srebrenica s-a petrecut cea mai mare crima in masa de dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Atunci au fost ucisi aproape 10.000 de musulmani bosniaci, barbati si baieti, din orasul Srebrenica din Bosnia si Hertegovina si din imprejurimi, de catre unitati ale Armatei Republicii Srpska aflata sub comanda generalului Ratko Mladić in timpul razboiului din Bosnia.
O unitate paramilitara din Serbia, denumita Scorpionii, oficial parte a Ministerului Sarb de Interne pana in 1991, a participat la masacru. Transferul fortat al unui numar intre 25.000 si 30.000 de femei, copii si batrani bosniaci, care a insotit masacrul, este considerat de Tribunalul Penal International pentru Fosta Iugoslavie a fi o dovada a intentiei de genocid a membrilor staffului armatei Republicii Srpska, care l-au orchestrat.

In aprilie 1993, Natiunile Unite declarasera enclava Srebrenica aflata sub asediu in valea Drinei din nord-estul Bosniei „zona protejata” aflata sub protectia ONU. In iulie 1995 insa Forta de Protectie a Natiunilor Unite, reprezentata pe teren de un contingent de 400 de „casti albastre” olandeze, nu au impiedicat capturarea orasului de catre armata Republicii Srpska si nici masacrul ce a urmat.