Donatii la biserici, salopete de 19 mii de lei pe luna, datorii de milioane de euro si zeci de sefi platiti din bani publici. Dezastrul la care a dus incompetenta lui Ioan Goia, la Societatea de Transport Public din Timisoara

TIMISOARA. Societatea de Transport din Timisoara ar fi putut oricand sa intre in faliment. O spune noua conducere a STPT – fosta RATT- , care a facut un scurt bilant al situatiei in care se afla compania.

Un numar impresionant de sefi, lipsa unui inventar, sechestrul pus pe toate bunurile si la datorii de zeci de milioane de lei si diune de zeci de ori mai mari decat permite legea. Acestea sunt doar cateva dintre problemele cu care se confrunta compania, de aproximativ 5 ani incoace.

„Am inceput un audit, pe care il fac personal, ajutat de o parte din colegi cu o foarte mare experienta din domeniile contabil, financiar si economic. Pe de o parte, eu am o certificare in a face audit, iar el va sta la baza adresei pe care o voi depune Camerei de Conturi Timis, prin care voi arata neconformitatile pe care eu le-am gasit, voi solicita un control, pentru ca situatia este dezastruoasa financiar, si pe de alta parte, este intr-o situatie de dificultate avand sechestru pe tot ce inseamna patrimoniu, bunuri, conturi si chiar mijloace mobile si imobile.

Cea mai mare problema este cea legata de sechestrul ANAF pe tot ce inseamna patrimoniu, neplata la timp sau cu intarziere inseamna penalitati… daca nu am plati la timp si am pierde esalonarea ar insemna falimentul societatii.

Datoria la ANAF 70 de milioane de lei… atunci cand Corpul de control al ANAF a constatat aceste nereguli, managerul societatii avea obligatia legala sa anticipeze riscul, sa pastreze provizioane… cand societatea a fost obligata sa achite aceasta suma, ea nu a fost prevazuta. A fost o prima eroare de management pe care nu a putut sa mi-o explice nici doamna director financiar, nici domnul ex director Ioan Goia”, a spus Sorin Supuran, directorul STPT.

Desi la un pas de faliment, compania de transport a continuat sa cheltuiasca si putinii bani pe care i-a avut pentru lucruri care nu au nicio legatura cu transportul in comun, cum ar fi studiile pentru construirea unui bloc. Pe de alta parte, la RATT, salopetele angajatilor costa nu mai putin de 19 mii de lei pe luna.

„In primul rand, am stopat toate investitiile care, din punctul meu de vedere, nu isi aveau rostul intr-un moment de dificultate ca acesta in care se afla STPT. Ma refer la constructii, investitii in alte cladiri, imobile, care nu au legatura cu activitatea societatii de transport, am pus un control imediat pe achizitia de piese, pentru ca valorile sunt foarte mari, consumul de carburanti e mare. Reverificarea tuturor contractelor cu furnizori, contarcte care dezavantajeaza societatea, din punctul meu de vedere. Va dau cateva exemple: echipamentele de protectie pentru oameni, le inchiriem cu 19.000 de lei pe luna. Mi se pare o aberatie.

Suntem singura societate de transport din tara care are astfel de procedeu, apoi, consumurile de carburanti. Normativele folosite pentru normarea consumului sunt din 1968, de mult abrogate. Pe de alta parte, instituirea unor procedee foarte clare, urmarirea fluxurilor de incasari, facturi de la clienti neincasate de mai bine de 6 luni. Sunt lucruri care au daunat si au condus la disfunctionalitatea acestei societati. Sunt studii facute pentru construirea unor obiective care n-au nicio legatura cu societatea si cu domeniul de activitate, cum ar fi pentru blocuri. Diurne decontate ilegal, 150 de lei in tara, nu exista acte normative, donatii si sponsorizari, prejudicii, asociatii sportive, biserici, fundatii… sunt in raportul Curtii de Conturi, trebuie imputate fostului director Ioan Goia si directoarei economice”, a mai spus Supuran.

Toate acestea, in timp ce Muzeul Transportului sta cu portile inchise, iar singura cladire reabilitata a STPT urmeaza sa fie data celor de la Capitala Culturala Europeana.

„Pe Take Ionescu avem o cladire daramata, in care s-au investit foarte multi bani… avem un muzeu care sta inchis datorita erorilor grave, de la partea de certificare de urbanism, autorizatie de constructie, aviz de rezistenta, lipsa avizului ISU pentru a putea fi deschis publicului, desi are o dotare foarte buna, ar putea arata ceva copiilor nostri, vizitatorilor orasului. De ce s-a investit aici cand cladirea a fost predata pentru Capitala Culturala Europeana. Autorizatie de constructie lipsa, sume de bani alocate si un constructor de care nu dau… aviz ISU nu exista… Doamna director a muzeului imi spune ca imi atrage atentia sa am grija ce fac. Aici stau cinci persoane… „, a completat Sorin Supuran.

Ce nu lipseste insa de la RATT sunt sefii. Din 190 de posturi pentru personalul TESA, peste 90 sunt de conducere.

Asta, in conditiile in care datoriile RATT se ridica la aproximativ 14 milioane de lei catre furnizori, salarii neplatite si alte alte 50 milioane de lei catre ANAF. Adica un total de aproximativ 14 milioane de euro.