Rectorul UPT, discutii cu reprezentantii companiilor din IT&C si automotive. Problema resursei umane se va acutiza. Anul 2022 va veni cu trei provocari majore
TIMISOARA. Rectorul Universitatii Politehnica Timisoara, Florin Dragan, a stat de vorba cu reprezentantii mai multor companii din IT&C si automotive pentru o privire de ansamblu asupra provocarilor de anul viitor. in urma analizei, sunt trei directii in care companiile vor intampina dificultati. Acestea sunt de fapt accentuari ale problemelor actuale. Este vorba de criza fortei de munca, care va incurca planurile de extindere si dezoltare, problemele din lantul de aprovizionare si preturile la energie care nu mai ofera niciun fel de predictibilitate.
Anul 2021 a fost unul foarte bun in ceea ce priveste planurile de dezvoltare a companiilor din vestul tarii. Numai in vara au fost anuntate investitii pentru urmatorii ani ce depasesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol si mai important decat in prezent pe domeniile IT&C si automotive. Instabilitatea generala, din ultimele sase luni, prezenta in atatea domenii de interes indeamna acum la mult mai multa prudenta.
„Problema resursei de munca este una globala, insa in Romania devine deja mult prea accentuata in ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambitioase cateodata, iar in momentul in care vor ajunge la recrutare vor vedea ca apar multe dificultati. Costurile cu forta de munca au crescut mult la noi, bazinul de selectie este tot mai mic si exista o competivitate cu tarile din jur, care incep sa se dezvolte si ele in zona de IT&C si inginerie. O companie care are, sa zicem, un punct de lucru in Romania si alte doua in tarile invecinate, acum este mai tentata sa redistribuie planurile de dezvoltare catre locurile unde poate gasi mai usor oameni. Pe langa investitiile deja anuntate, mai sunt si altele in expectativa. Companiile fac calcule si cel mai probabil in al doilea trimestru de anul viitor vor anunta catre ce zone se indreapta”, sustine Florin Dragan, rectorul Universitatii Politehnica Timisoara.
O alta provocare ce tine de resursa umana este pastrarea actualilor angajati din IT&C. Companiile din strainatate deja au inceput sa recruteze oameni care sa lucreze din Romania direct pentru ele, iar acest lucru va accentua problemele. Acelasi fenomen este intalnit si pe plan intern: companii cu sediul central in Bucuresti sau in alte orase mari angajeaza oameni din alte regiuni fara a mai fi nevoie de relocarea lor. Universitatile din Romania nu pot produce atatia specialisti comparativ cu cat are nevoie piata, astfel ca pastrarea specialistilor existenti este primordiala.
„Pandemia de coronavirus a schimbat complet modul de lucru. Acum dorinta angajatilor este sa lucreze de acasa, chiar daca unele companii doresc sa ii aduca una sau doua zile pe saptamana la birou, pentru a mentine cultura organizationala. in vestul Europei, in schimb, work from home era des intalnit si inainte de pandemie, asa ca sunt mult mai deschise acestui beneficiu pentru angajati. Cel mai probabil si la noi, o parte din oamenii din IT&C vor ramane exclusiv acasa, tocmai pentru ca firmele nu doresc sa ii piarda. Acest lucru influenteaza foarte mult piata de birouri, care de doi ani este intr-o zona de asteptare. La unele proiecte s-a renuntat iar altele sunt intr-o derulare mai lenta”, a continuat Florin Dragan, rectorul Universitatii Politehnica Timisoara.
In automotive sau telecom vor persista problemele de aprovizionare
In prezent exista numeroase intarzieri pe lantul de aprovizionare al companiilor din zona automotive sau de telecomunicatii. Impactul este unul important, trebuie facute predictii catre fabricile de componente electronice despre ce nevoi vor avea peste noua luni, de exemplu, dar acest lucru a devenit foarte complicat din cauza instabilitatii din piata. Operatorii din telecom sau clientii din automotive nu pot momentan sa isi faca planuri pe termen lung. Criza microcipurilor de la nivel global se va accentua, iar reprezentantii companiilor prezente in vestul tarii se tem ca situatia va deveni problematica si in Romania. Inclusiv piata criptomonedelor are un rol important in aceasta situatie.
„Se mineaza mult, iar asta inseamna consum mare de energie si un numar crescut de placi electronice. In momentul in care din aceasta zona este o cerere foarte mare, piata este afectata si aprovizionarea cu materie este mai lenta. Mai este o problema majora legata de echipamentele auxiliare cum sunt laptop-urile: termenele de livrare au crescut si aici foarte mult, intre trei si sase luni, chiar noua luni pentru anumite echipamente mai de nisa, aici fiind vorba de criza de semiconductori din cauza pandemiei. Suntem implicati in proiecte cum sunt IPCEI Microelectronica prin PNRR, dar acest lucru poate rezolva anumite probleme in viitor, nu in 2022. De asemenea, pandemia de coronavirus a facut ca in domeniul automotive sa se lucreze mult mai putin pe stoc. Au scazut vanzarile multor producatori de automobile, asa ca principalii furnizori au redus din productie pentru a nu ramane cu marfa nevanduta”, sustine rectorul Florin Dragan.
Din perspectiva comunicatiilor fixe si mobile, pandemia COVID-19 a adus schimbari majore. Presiunea pe infrastructura de telecomunicatii a crescut exponential de la declansarea pandemiei fiind nevoie de investitii substantiale si rapide din partea operatorilor astfel incat retelele lor sa poata gestiona cresterile foarte mari de trafic de voce si data.
„Anul 2021 a adus in Romania tehnologia 5G live insa penetrarea acestei tehnologii este inca la inceput si se observa o intarziere fata de tarile din Europa de Vest. Romania s-a angajat in cadrul PNRR sa adopte si Codul Comunicatiilor Electronice si abia dupa adoptarea acestui cod poate sa organizeze licitatia de spectru de frecvente. Acest act normativ care va simplifica viata operatorilor de telecom atunci cand isi extind retelele, dar care ofera si drepturi noi pentru utilizatorii finali, va fi adoptat in 2022 dupa ce va primi avizele comisiilor de specialitate”, a mai precizat rectorul Florin Dragan.
Pe de alta parte, cresterea preturilor la gaz si energie electrica a creat o instabilitate si in domeniul automotive asa cum aduce incertitudini in toata zona de productie. Fabricile sunt mari consumatoare de energie, iar in momentul in care au construit bugetul pe anul 2021, nu a fost luata in calcul o triplare a pretului. Din acest motiv unele planuri au fost redimensionate, iar anul 2022 va fi dominat de prudenta si responsabilitate in cheltuieli.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Probabil vrea sa ajunga si el ceva sef la unul din partide. Prea multa reclama isi face, iar Politehnica se duce in cap!
E ok . In prima faza trebuie sa se vada ca upt face.
Ce face…mai incolo. Parintii candjdatilof vad toata ziua upt si trimit copilul la upt. Deci nu e rau.
De vină pt. „criza” forței de muncă din Timișoara & RO în IT sunt idioții/idioatele de la resurse umane care resping candidați pe motivul că fie sunt prea tineri și n-au experiență, fie sunt trecuți de 20+ ani => sunt prea bătrâni pt. a se integra în grădinița lor sau sunt prea bătrâni pt. a mai putea fi conduși sau sunt prea bătrâni pt. a mai avea entuziasm față de nou, etc. Cazul unui prieten: a terminat informatica târziu, la „bătrânețe”. NIMENI n-a vrut să-l angajeze, nici Alcate, nici Siemens, nici alții, șoriceii și pupezele de la HR îl vedeau un moș la 45 de ani. Moșul s-a enervat, și-a pus traista în spinare și a plecat afară unde a lucrat ca programator la Philips în Belgia, apoi în Anglia la o companie cu contracte pt. Agenția Spațială Europeană iar apoi pe contracte pt. o multinațională media din Londra. În doar câțiva ani a făcut 500.000 lire. N-a fost bun pt. cretinoizii de români de la HR-urile multinaționalelor din Timișoara, dar e foarte bun în Anglia unde absolut nimeni nu și-a băătut capul ce studii sau vârstă are. Contează ce știi și cât și cum ești dispus să lucrezi. „Valahii” i-au făcut un bine că l-au refuzat căci dacă rămânea în „Valahia” nu făcea atât de mulți bani în atât de scurt timp ca angajat la „grădinițele” din Cimișoara.
Tătăiță, vezi că majoritatea (copleșitoare a) firmelor de IT&C din Timicioara sunt firme cu acționariat străin, cu o ”componentă” majoră mâncătoare de varză murată (”Krauts” li se mai spune), pe limba căreia ”Blitz” înseamnă ”fulger” (și adesea ”prost”)! Sau vrei să ne spui că managementul gerrrrmann al acestor firme este de ”cacao”?! E drept, cine privește înspre managementul gerrrmann al lui DoNimic Spritz nu se poate gândi decât la ”cacao”, dar n-or fi toți ”Krauts” la fel, nu-i așa?!… Așa că lasă prostiile și poveștile, mănâncă-ți varza murată în canalul în care locuiești (ca să nu poluezi aerul cu duhoarea specifică de neamț), și nu mai inventa ”prieteni de 45 de ani” care etc. etc…
tov. Ivan, ca unu care a lucrat pt managerii mincatori de varza un an de zile as zice ca ai prins ideea, sint varza, nu stiu sa-si aprecieze personalul cu experienta, or fi buni la ei acolo, aici trimit ciurucurile, sau e f. posibil ca managerii au epoleti pe la rromanika
Blitz, tot tu ești, tătăiță? Da, ești ”unu” pe nume Blitz, care mănâncă varză murată toată ziua, dar – surprinzător – e mereu murdar de cacao pe bot. Incredibil, în pofida evidenței i-a trebuit un an de zile ca să-și dea seama că ești absolut incompetent?! Ai avut noroc, ai nimerit la un manager care era fie neatent (foarte neatent!), fie prea milostiv și răbdător. Totuși, eu cred că doar ai visat…
Bai Negriciosule de la Bailesti, esti prea prostovan ca sa intelegi ca personalul de la resurse umane e valah si nu strain, de aceea exista diferenta expwrientei de viata expusa de mine. Chiar daca compania din Timisoara e o multinationala, personalul este valah si deci cultura firmei este contaminata de specificul mioritic chiar daca oile au facut cursuri afara sau au fost dresate de oameni din afara. Nu mai manca atata… praz ca mirosi de la o posta a prostie fudula 🙂 Hai „pa” 🙂
Băi Blitz-Varză-Murată de la Becicherecu Mic, eu am avut interviurile la ”Siemens România” cu un ”valah” francez 100% și doi ”valahi” verze murate 100% din Regensburg. Dar era vorba de un post de developer sw (Navigationssysteme). Probabil că tu ai aplicat pentru un post în sectorul curățenie-întreținere din vreo multinațională, unde mânuirea cu dexteritate a mopului era o condiție ”sine qua non”, iar de evaluarea candidaților se ocupa tanti Maricica, șefa echipei de ”mopălăi”.
@Blitz – ”personalul de la resurse umane e valah si nu strain, de aceea exista diferenta expwrientei de viata expusa de mine”
Prostovane, după ce că ești un primitiv rămas în urmă la nivelul defunctului ”emperiu” de tristă amintire (trimis demult la groapa de gunoi a istoriei), mai și insiști expunându-ți pe aici propria ”experiența de viață” imaginară! Cum îți imaginezi tu că ”fata de la Resurse Umane”, care nu are pregătirea tehnică necesară, poate evalua cunoștințele de specialitate ale unui candidat?! Dă mai cu râvnă din mopul ăla și lasă visele!
Mai Negriciosule de Bailesti, „vezi ca esti prost?” (vorba lui Cocosila din Morometii). Tu te lupti si te contrazici cu o realitate si cu un adevar, ca un orb, surd si prostovan, exact ca sosoacele si aurolacii. Pricepe prostovane ca valahii si valahele de la Siemens si alte multinationale din TM l-au refuzat probabil din cauza varstei, caci in C si C++ era maestru. Peicepe tontule ca de suparare a emigrat si a fost acceptat la Philips in C iar acum programeaza la Londra in Python pe cel putin 6.000 lire pe luna in mana caci lucreaza pe ccontracte si nu ca sclav iar asta o face la aceeasi companie de cativa ani fiindca e bun si apreciat, nu ca in Valahia, prostovane. Daca esti batut in cap, analfabet functional si nu pricepi, du-te si urla cu sosoacele si airolacii tai contra realitatilor 🙂 Hai „pa”! 🙂
🙂
Lasă, măi, Blitz ”dă la Becicherecu Mic”, că trece și Crăciunul ăsta, o să te trezești din ”visare” cu o mahmureală soră cu moartea, dar te dregi tu cu niște zeamă de varză (că din asta ai destulă) și gata!