Regionalizarea Romaniei versus cea a Austriei: va disparea institutia prefectului?
Discutiile despre regionalizare devin tot mai dese, in contextul unor reforme administrative. Daca aceasta reoganizare a judetelor si a regiunilor se va aplica, odata cu descentralizarea, domeniul administratiei va cunoaste modificari profunde: numarul de judete ar scadea de la 41 cate sunt acum, iar Institutia Prefectului ar putea disparea.
Tematica a fost discutata de catre presedintele CJ Timis, Constantin Ostaficiuc, cu o delegatie din Austria, si cu presedintele Institutului Regiunilor Europei. Austriecii nu vad cu ochi buni sistemele paralele de control a administratiei si nici structurile stufoase.
Presedintele Consiliului Judetean le-a spus austriecilor ca la nivelul Parlamentului si la Guvern exista discutii pe tema unei eventuale reimpartiri administrative, dar nu s-a luat nicio decizie si nu s-a fixat niciun numar de regiuni care ar putea aparea dupa regandirea zonelor.
"Acum avem 41 de judete si 8 regiuni de dezvoltare. 41 sunt prea multe, 8 sunt prea putine. Anul 2016, cel tarziu, trebuie sa ne prinda cu o noua organizare", a spus Ostaficiuc.
Una dintre intrebarile puse de austrieci s-a referit si la rolul Institutiei Prefectului in viitoarea formula de organizare. "Opinia mea este ca daca toate deconcentratele vor reveni in subordinea comunitatilor locale, rolul prefectului nu il mai vad neaparat la fel ca cel de pana acum. Subliniez ca asta se va intampla in cazul unei descentralizari reale si complete. Acum, subordonarea este pe verticala. In Europa democratica, prefectul are atributii diferite. In Franta, se ocupa cu controlul institutiilor care au in atributii paza si ordinea, in Suedia - 80% din activitate este ocupata de domeniul sanatatii. Rolul prefectului trebuie sa fie foarte bine fixat, in functie de gradul de descentralizare", a spus Ostaficiuc.
Ostaficiuc: "41 de judete sunt prea multe"
Franz Schausberger, presedinte al Institutului Regiunilor Europei (IRE) si membru al Comitetului Regiunilor, a precizat ca in fostele state comuniste s-a observat ca se fac reforme administrative si ca acum se intra in al doilea val al acestor schimbari.
"Romania are sisteme paralele, exista regiunile de dezvoltare care nu au competente politice sau administrative, exista judetele, dar si Institutia Prefectului. In toate tarile din estul si sud-estul Europei, structurile sunt prea stufoase, in Croatia, in Bulgaria. Este foarte greu sa se schimbe ceva, dar se poate intampla asta daca regiunilor li se maresc competentele si cu descentralizare reala si din punct de vedere financiar. 41 de judete sunt categoric prea multe, 8 sunt prea putine", a spus Schausberger.
Din punctul de vedere al austriecilor, si numarul comunitatilor locale este mare, insa media de locuitori pe o unitate administrativa este conform standardelor din Europa. Pe de alta parte insa, nu mai exista niciunde in Europa moderna localitati cu 200 de cetateni. "Aceste entitati nu pot fi viabile din punct de vedere economic. S-a dovedit ca tot ce este sub 1.000 de locuitori nu este sustenabil din punct de vedere economic", a spus presedintele Institutului Regiunilor Europei. In Timis exista o asemenea comuna, Secas, unde sunt mai putin de 300 de locuitori.
In privinta Institutiei Prefectului, Schausberger a spus ca "in Europa este o institutie anacronica".
"Daca vorbim de reforma in administratie, si de reducerea costurilor, acesta ar fi un bun punct de pornire. Exista multe posibilitati prin care conducerile nationale pot interveni, pentru asta nu e necesara o structura administrativa separata. In Austria, landurile au o putere foarte mare. Guvernul Federal are multe parghii sa intervina pentru ca la nivel mai mic sa se actioneze conform legii. In Austria, cel mai mic land are 300.000 de locuitori, iar cel mai mare - 1,6 milioane locuitori. Traditia geografica si cea istorica sunt foarte importante in acest proces", a mai spus oaspetele austriac.
Din punctul de vedere al repartizarii banilor, sistemul austriac nu difera foarte mult de cel romanesc. Taxele se strang la nivel central si se repartizeaza in landuri, insa aceste structuri au pozitii foarte puternice.
"Exista o regula pe baza careia se impart banii. Un criteriu important este numarul de locuitori, dar exista si un coeficient de echilibrare. Landurile mai bogate contribuie la bugetul celor care sunt mai putin bogate. Landurile nu sunt foarte interesate sa aiba propriile impozite pentru ca sunt costuri mari de administrare si este mai simplu sa se colecteze centralizat", a explicat Schausberger.
Discutiile despre regionalizare devin tot mai dese, in contextul unor reforme administrative. Daca aceasta reoganizare a judetelor si a regiunilor se va aplica, odata cu descentralizarea, domeniul administratiei va cunoaste modificari profunde: numarul de judete ar scadea de la 41 cate sunt acum, iar Institutia Prefectului ar putea disparea.
Tematica a fost discutata de catre presedintele CJ Timis, Constantin Ostaficiuc, cu o delegatie din Austria, si cu presedintele Institutului Regiunilor Europei. Austriecii nu vad cu ochi buni sistemele paralele de control a administratiei si nici structurile stufoase.
Presedintele Consiliului Judetean le-a spus austriecilor ca la nivelul Parlamentului si la Guvern exista discutii pe tema unei eventuale reimpartiri administrative, dar nu s-a luat nicio decizie si nu s-a fixat niciun numar de regiuni care ar putea aparea dupa regandirea zonelor.
„Acum avem 41 de judete si 8 regiuni de dezvoltare. 41 sunt prea multe, 8 sunt prea putine. Anul 2016, cel tarziu, trebuie sa ne prinda cu o noua organizare„, a spus Ostaficiuc.
Una dintre intrebarile puse de austrieci s-a referit si la rolul Institutiei Prefectului in viitoarea formula de organizare. „Opinia mea este ca daca toate deconcentratele vor reveni in subordinea comunitatilor locale, rolul prefectului nu il mai vad neaparat la fel ca cel de pana acum. Subliniez ca asta se va intampla in cazul unei descentralizari reale si complete. Acum, subordonarea este pe verticala. In Europa democratica, prefectul are atributii diferite. In Franta, se ocupa cu controlul institutiilor care au in atributii paza si ordinea, in Suedia – 80% din activitate este ocupata de domeniul sanatatii. Rolul prefectului trebuie sa fie foarte bine fixat, in functie de gradul de descentralizare„, a spus Ostaficiuc.
Ostaficiuc: „41 de judete sunt prea multe”
Franz Schausberger, presedinte al Institutului Regiunilor Europei (IRE) si membru al Comitetului Regiunilor, a precizat ca in fostele state comuniste s-a observat ca se fac reforme administrative si ca acum se intra in al doilea val al acestor schimbari.
„Romania are sisteme paralele, exista regiunile de dezvoltare care nu au competente politice sau administrative, exista judetele, dar si Institutia Prefectului. In toate tarile din estul si sud-estul Europei, structurile sunt prea stufoase, in Croatia, in Bulgaria. Este foarte greu sa se schimbe ceva, dar se poate intampla asta daca regiunilor li se maresc competentele si cu descentralizare reala si din punct de vedere financiar. 41 de judete sunt categoric prea multe, 8 sunt prea putine„, a spus Schausberger.
Din punctul de vedere al austriecilor, si numarul comunitatilor locale este mare, insa media de locuitori pe o unitate administrativa este conform standardelor din Europa. Pe de alta parte insa, nu mai exista niciunde in Europa moderna localitati cu 200 de cetateni. „Aceste entitati nu pot fi viabile din punct de vedere economic. S-a dovedit ca tot ce este sub 1.000 de locuitori nu este sustenabil din punct de vedere economic„, a spus presedintele Institutului Regiunilor Europei. In Timis exista o asemenea comuna, Secas, unde sunt mai putin de 300 de locuitori.
In privinta Institutiei Prefectului, Schausberger a spus ca „in Europa este o institutie anacronica”.
„Daca vorbim de reforma in administratie, si de reducerea costurilor, acesta ar fi un bun punct de pornire. Exista multe posibilitati prin care conducerile nationale pot interveni, pentru asta nu e necesara o structura administrativa separata. In Austria, landurile au o putere foarte mare. Guvernul Federal are multe parghii sa intervina pentru ca la nivel mai mic sa se actioneze conform legii. In Austria, cel mai mic land are 300.000 de locuitori, iar cel mai mare – 1,6 milioane locuitori. Traditia geografica si cea istorica sunt foarte importante in acest proces„, a mai spus oaspetele austriac.
Din punctul de vedere al repartizarii banilor, sistemul austriac nu difera foarte mult de cel romanesc. Taxele se strang la nivel central si se repartizeaza in landuri, insa aceste structuri au pozitii foarte puternice.
„Exista o regula pe baza careia se impart banii. Un criteriu important este numarul de locuitori, dar exista si un coeficient de echilibrare. Landurile mai bogate contribuie la bugetul celor care sunt mai putin bogate. Landurile nu sunt foarte interesate sa aiba propriile impozite pentru ca sunt costuri mari de administrare si este mai simplu sa se colecteze centralizat„, a explicat Schausberger.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
E clar ca este nevoie de regionalizare. Uite cum la altii functioneaza perfect. A venit vremea sa facem si noi ca lumea civilizata. banii sa ramana in Timis si sa ne vedem de treaba noastra.