Resedinta nobiliara din Timis ce se va intoarce la stralucirea de odinioara. Va fi reabilitat Conacul de la Foeni al familiei Mocioni, cu bani europeni

TIMISOARA. Se intoarce la frumusetea de altadata unul dintre cele mai incantatoare conace ale Timisului. Construit in 1750, ca locuinta, conacul familiei Mocioni din Foeni este una dintre cele mai vechi cladiri de pe plaiurile banatene.

CITESTE SI: Conacele pierdute ale Timisului! Ultimele fotografii ale unor resedinte nobiliare disparute pentru totdeauna! 

Consiliul Judetean Timis va depune, in scurt timp, un proiect cu o valoare de doua milioane de euro. Cererea de finantare va fi facuta in cadrul programului RO-Cultura, finantat prin Granturile Spatiului Economic European (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Proiectul este gandit in cadrul unei strategii a CJT de dezvoltare integrata a zonei, fiind in directa legatura cu reabilitarea drumului judetean Timisoara – Peciu Nou – Foeni, obiectiv aflat deja in implementare.

„Dupa cum am demonstrat deja, valorificam la maximum oportunitatile de finantare care ne stau la indemana. Am acoperit absolut toate domeniile si fondurile disponibile pentru infrastructura rutiera, sanatate sau scoli speciale. Experienta pozitiva de pana acum in atragerea de finantari imi da incredere ca vom castiga si acest proiect. El este in directa legatura cu reabilitarea drumului judetean Timisoara – Peciu Nou – Foeni, un proiect mare pe fonduri europene, aflat deja in implementare. Vrem ca in perspectiva anului 2021, cand Timisoara va fi Capitala Europeana a Culturii, sa redam timisorenilor, timisenilor, intregului judet, un asemenea spatiu cultural”, spune presedintele Consiliului Judetean Timis, Calin Dobra.

In cadrul proiectului care vizeaza Conacul Mocioni din Foeni, Consiliul Judetean Timis ii va avea ca parteneri pe islandezii de la North Consulting. Programul in cadrul caruia se va depune cererea de finantare are in vedere reabilitarea si revitalizarea unor monumente istorice de patrimoniu cultural.

Iar pentru stabilirea modului de colaborare, reprezentanti ai Consiliului Judetean Timis au facut deja o vizita in Islanda in cadrul initiativei bilaterale „Developing a cultural heritage partnership”, finantata prin programul RO-Cultura.

„Activitatile desfasurate in Islanda au inclus prezentarea propunerii de proiect ce urmeaza a fi dezvoltata in parteneriat, intalniri de lucru si planificare, vizite la obiective din zona Reykjavik-ului, relevante pentru dezvoltarea ideii de proiect. Fiind un proiect dedicat cetatenilor, implicarea comunitatii locale si a voluntarilor este fundamentala”, a precizat managerul de proiect din cadrul Consiliului Judetean Timis, Ruxandra Adam.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat. Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari , grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro